Daca ne-ar spune cineva sa ne gandim la orice vrem noi, dar sa nu ne gandim la un urs polar, o sa ne gandim la un urs polar. Nu conteaza cat de inteligenti suntem sau cat de mult autocontrol putem exercita, gandurile noastre sunt foarte greu de controlat. Chiar daca ne gandim la a nu ne gandi la un urs polar, tot la un urs polar ne gandim.
Dar de ce stau lucrurile asa? Pentru a raspunde la aceasta intrebare, trebuie mai intai sa raspundem la intrebarea: ce este un gand?
Asa cum este mentionat si in materialul video de mai jos, produs de canalul de youtube Explanimator, sunt doua feluri in care putem defini gandul. Fie este parte din lumea fizica - definit prin energia electrica generata de neuroni, fie este parte din constiinta cosmica a Universului si nu poate fi definit prin intermediul instrumentelor stiintifice. Asa cum era de asteptat in materialul video de mai jos se vorbeste despre prima varianta.
Asadar stim ca circa 100 de miliarde de neuroni comunica prin semnale electrice in fiecare moment, ceea ce inseamna ca activitatea este neintrerupta, insa din toate aceste semnale numai unele sunt ganduri constiente, precum in exemplul de mai sus cu ursul polar.
O mare parte din activitatea neuronala are rolul de a prelucra stimulii senzoriali receptati din mediul inconjurator, insa diferenta intre perceptie si ganduri este ca in timp ce perceptia este legata direct de stimuli, gandurile nu sunt, ceea ce face posibila situatia in care ne gandim la un urs polar, desi nu exista niciun stimul senzorial care sa produca o legatura intre noi si obiectul acestui gand, scrie sciencealert.com.
