Biologul Dumitru Jardan, care lucrează într-un laborator de testare pentru coronavirus, explică genetica coronavirusului și imunitatea dobândită în urma infecției

de R.F.     HotNews.ro
Vineri, 17 aprilie 2020, 17:56 Izolați, dar împreună


Dumitru Jardan in laborator
Foto: Hotnews
​Biologul Dumitru Jardan își petrece multe ore din zi într-un costum etanș, în laborator, unde realizează testarea moleculară tip RT-PCR pentru a identifica prezența coronavirusului. Durează mult echiparea, iar în acele ore nu mănâncă, nu bea apă, are nevoie de concentrare maximă, pentru ca testarea sa fie realizata în condiții de maximă siguranță pentru el și pentru colegi. Dumitru Jardan este coordonator al laboratorului de Biologie Moleculara MedLife, doctor în științe medicale și explică genetica și biologia coronavirusului, cât dureaza imunitatea dobândită în urma infecției și importanta imunității de grup.

Pe scurt:

  • La ce ne ajută să cunoaștem genetica coronavirusului? - Aflăm multe și despre biologia virusului – cum intră el în celule, cum se înmulțește, cum amăgește sistemul imun și așa putem dezvolta medicamente.
  • Imunitatea dobândită în urma infecției cu noul coronavirus. Știm cât durează? E posibil că imunitatea dobândită în urma infecției să ne ajute să fim imuni la acest virus ani de zile. Dacă apare o nouă variantă de virus, foarte probabil că imunitatea la varianta de acum a virusului să nu ne ajute și să o luăm de la început.
  • Imunitatea de grup: Ca să putem scăpa de acest virus va trebui ca mai mulți ani la rand să menținem un nivel de cel puțin 60% de imuni în populație ceea ce va fi posibil probabil doar cu un vaccin pentru că infecția directă a 60% din populație într-un termen scurt va avea urmări catastrofale asupra populației.


Genetica noului coronavirus. La ce ne ajută să o cunoaștem? Ce știm și ce nu știm despre noul coronavirus?


Genetica virusurilor ne poate ajuta foarte mult în lupta cu ele. De fapt, primul lucru care se face atunci când se identifică un nou virus este să se secventieze genomul acestuia. Așa s-a facut și în cazul noului coronavirus. Secvențierea a arătat că avem de a face cu un corona virus care nu era cunoscut până acum la om. Inițial, virusul a fost numit simplu – noul corona virus.

Apoi, după ce s-a analizat genomul lui și s-a comparat cu genoamele altor virusuri, cercetătorii au numit acest virus SARS-cov-2 adica al doilea virus SARS pentru ca noul virus are o similitudine foarte mare la nivelul genomului cu virusul SARS.

Datorită faptului că știm secvența genomului, au putut fi dezvoltate foarte repede teste moleculare de identificare a acestui virus, care permit recunoașterea a unei parți mici, dar specifice a genomului virusului și așa noi știm că cineva în acest moment este infectat.



Genetica ne ajută să aflam multe și despre biologia virusului – cum intră el în celule, cum se înmulțește, cum amăgește sistemul imun și multe altele. Aceste detalii despre biologia virusului sunt foarte importante pentru că așa putem dezvolta medicamente care să ne ajute în lupta cu el.

Mai mult, știind ce proteine codifica virusul, se pot găsi medicamentele deja existente care să fie eficiente contra virusului. Aceasta se întâmplă pentru că deseori virusurile pot folosi mașinării moleculare asemănătoare și dacă noi deja avem un medicament care merge contra unui alt virus, acest medicament poate fi refolosit și în cazul SARS-cov-2, dacă virusurile prezintă aceleași sau aproximativ aceleași proteine. De fapt există medicamente pe piață care au fost dezvoltate contra altor virusuri, dar care probabil sunt eficiente și contra noului coronavirus. Eficiența va fi stabilită după ce se vor face studii clinice amănunțite, dar pe moment măcar avem candidați.

De ce este importanta analiza mutațiilor genetice ale virusurilor?


Urmărirea diversității genetice a virusului ne permite pe de o parte să avem anumite informații epidemiologice cum ar fi – pe ce cale a ajuns la noi virusul. Acest lucru este posibil pentru că pe măsură ce virusul se răspândește, el adună mutații și urmărind acest mutații care ar putea să fie specifice anumitor zone se poate vedea de unde a ajuns virusul într-o anumită regiune și poate chiar să se intervină pentru a opri această cale de răspândire.

Pe de altă parte, analiza mutațiilor ce apar la virus este foarte importantă pentru că s-ar putea să apară pe parcursul epidemiei anumite mutații care să facă ca oamenii infectați să dezvolte o boală mai gravă sau poate mai ușoară, mutațiile noi s-ar putea să îi permită virusului reinfecția persoanelor care deja au trecut prin boală și sunt imuni la varianta mai “veche” a virusului, mutațiile noi s-ar putea să facă virusul imun la eventualele tratamente dezvoltate de noi și multe altele pentru că virusul permanent se adaptează, de aceea studierea evoluției genomului virusului va fi tot timpul pe primul plan, dacă vrem să oprim această pandemie.

Când organismul luptă cu virusul sistemul imunitar dezvoltă anticorpi

Când sistemul imun luptă cu virusurile, anticorpii nu sunt prima linie de apărare pentru că anticorpii nu sunt foarte eficienți în lupta cu virusurile, dar în cazul noului coronavirus încă de la inceput cercetătorii din China au arătat că oamenii afectați dezvoltă anticorpi antivirali și că acești anticorpi se pare că sunt neutralizanți – cu alte cuvinte legarea anticorpilor de virus duce la imposibilitatea acestuia de a infecta celulele noi. Anticorpii sunt niște proteine speciale care “știu” să recunoască proteine sau alte molecule de la agenții patogeni. Legarea de anticorpi pe suprafața bacteriilor sau a virusurilor activează o cascadă foarte complicată de evenimente, care în final duce la distrugerea acestora de diferite sisteme sau celule ale sistemului imun.

Anticorpii se pot folosi la testele serologice, să vezi dacă ai fost infectat cu coronavirus. Cât de sigure sunt si de ce sunt greu de produs?


Anticorpii pot fi folosiți ca un indicator al unei infecții curente sau al unei infecții care a trecut și de fapt pentru mulți agenți patogeni în mod curent sunt folosiți anticorpii anti agentul patogen respectiv pentru a vedea dacă am intrat în contact cu respectivul. Sunt multe modalități de a identifica prezența sau absența anticorpilor respectivi, doar că siguranța cu care se poate face acest lucru variază foarte mult.

Nu avem un test serologic pe piață din simplul motiv că încă nu există un studiu mare, bine făcut, care să ne arate în primul rând câți dintre oamenii infectați cu coronavirus dezvoltă anticorpi și ce tip de anticorpi dezvoltă și cât persistă acești anticorpi în circulație.



Există și multe alte întrebări la care avem nevoie de un răspuns ca să înțelegem în primul rând cât de mult ne putem baza pe rezultatul unui asemenea test. De aceea, OMS nici nu recomandă folosirea în acest moment a unor asemenea teste pentru că noi încă nu știm ce înseamnă un rezultat pozitiv sau negativ și cum putem să îl interpretăm. Da, din experiența cu ceilalți agenți patogeni lucrurile par simple, dar totul trebuie confirmat de un studiu pe care să ne putem baza ca să nu avem mari surprize pe parcurs. O altă problemă este însăși calitatea testelor și cât de bine producătorii vor reuși să facă ca ele să funcționeze. În multe cazuri dezvoltarea poate dura ani de zile, iar noi de la începutul epidemiei avem doar 4 luni și atunci e greu să te aștepți la studii și metode de testare bine făcute.

Imunitatea dobândită în urma infecției cu noul coronavirus. Știm cât durează? Putem fi protejați toată viața?



Ajungem la aceleași 4 luni de la începutul pandemiei! Am avut prea puțin timp ca să studiem și acest aspect. Aparent imunitatea, la varianta curentă a virusului, e suficientă să ne protejeze de reinfecție. E posibil că imunitatea dobândită în urma infecției să ne ajute să fim imuni la acest virus ani de zile. Toată viața nu ne țin nici măcar vaccinurile și atunci e posibil ca după 10-20 ani să nu mai fim imuni. Dacă apare o nouă variantă de virus, foarte probabil, că imunitatea la varianta de acum a virusului să nu ne ajute și să o luăm de la început.

Imunitatea de grup, când și cum se formează?



Imunitatea de grup e un concept care se referă la faptul că atunci cand în jurul tău sunt mulți oameni care sunt imuni la boală – prin vaccinare sau pentru ca au trecut prin boala – ei te protejează și pe tine de boală. Nu direct dar prin faptul că virusul pur și simplu dispare pentru că numărul oamenilor care se pot îmbolnăvi este foarte mic, majoritatea fiind imuni. Cuvântul cheie fiind majoritatea. Practic, cei imuni rup lanțul transmiterii virusului și virusul nu mai ajunge până la tine, dar asta nu înseamnă că dacă intri în contact direct cu virusul nu ai să faci boala – ai să faci.

Acum să vorbim despre acea majoritate. Există estimări matematice cam cât de mare trebuie să fie acea majoritate ca să oprim transmiterea virusului. În anumite cazuri majoritatea trebuie să fie de 95% dacă vorbim de virusuri foarte contagioase. În cazul SARS-cov-2 se pare că și o majoritate de 60% ar putea fi eficientă. Dar aceasta sunt estimări statistice din ce se știe până acum. S-ar putea ca această valoare să trebuiască să fie mai mare ca imunitatea de grup să funcționeze. Ca să putem scăpa de acest virus va trebui ca mai mulți ani la rand să menținem un nivel de cel puțin 60% de imuni în populație ceea ce va fi posibil probabil doar cu un vaccin pentru că infecția directă a 60% din populație într-un termen scurt va avea urmări catastrofale asupra populației. Să speram că va fi posibil ca măcar în anii următori să avem un vaccin eficient.

Dumitru Jardan, dupa dezechipare.
-----

Acest articol este parte a demersului MedLife – Izolați, dar împreună. Susținut de medici și specialiști, demersul este menit să informeze corect și să ofere suport medical și emoțional celor care au nevoie. #izolatidarimpreuna vorbește despre solidaritate și despre cum putem acționa responsabil în tot acest timp: prin izolare, prin informare corectă și prin dedicare, cu empatie și căldură, putem depăși acest impas.

Împreună facem ca adaptarea la aceste noi condiții să fie mai ușoară. Să scăpăm de incertitudini, să fim responsabili și rezilienți în fața provocării cu care ne confruntăm. Învățăm să fim uniți, prezenți unii pentru ceilalți, chiar dacă o facem de la distanță, să ne protejăm pe noi, dar și pe cei care au cea mai mare nevoie. Pentru că în noi stă puterea de a schimba traiectoria acestei perioade și pentru că fiecare dintre noi poate face diferența. Dacă crezi că acest articol poate să fie și altora de ajutor, te rugăm să îl dai mai departe.


Citeste mai multe despre   





Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















51536 vizualizari

  • -1 (11 voturi)    
    anticorpii si testul serologic (Sâmbătă, 18 aprilie 2020, 0:58)

    ..13 [utilizator]

    Spune

    Nu avem un test serologic pe piață din simplul motiv că încă nu există un studiu mare, bine făcut, care să ne arate în primul rând câți dintre oamenii infectați cu coronavirus dezvoltă anticorpi și ce tip de anticorpi dezvoltă și cât persistă acești anticorpi în circulație.

    dar oare nu ne ajung cei peste 1000 de persoane vindecate in RO???
    Nu asigura acest numar un esantion reprezentativ???
    Avem bani pusi de dispozite de UE, avem oameni pregatiti se pare si atunci ce ne mai lipseste??? Timp? Putere?
    • +8 (16 voturi)    
      Nu avem experti, Jardan este un geniu in domeniu (Sâmbătă, 18 aprilie 2020, 4:08)

      Sorinelionut [utilizator] i-a raspuns lui ..13

      Din pacate, Jardan, este singurul care poate sa vorbeasca de bio mol in Romania.
      In rest, in tara aceasta nu mai exista un expert, vorbesc aici de un expert in secventiere si nu in Rt-Pcr, un aparat de amplificare care face un test banal.
      Din pacate in tara exista un mare si singur laboartor, la Timisoara, este dotat cu cel mai mare si mai destept secventiator din tara,dar personalul nu este prea expert...vorbim de pionieri in tara, care au vazut pe afara si au vrut si ei. Din pacate laboratorul a costat cat mai multe laboratoare la un loc...stiu baietii destepti de ce, atat cei de la firme cat si cei din conducere.
      Jardan, stie ce face si are si resurse, omul acesta este biologia moleculara la Medlife, el a adus-o/facut-o, dar nu este bagat in semana...de ce credeti ca-l gasiti la Medlife?
      Din pacate, tot ce am scris mai sus se termina aici, pretentii pentru vaccinnuri si solutii inovatoare la noi...cred ca pana acum ati inteles ca nu suntem in stare de nimic si ca nimic nu o sa se intample....
      Din experienta va spun ca noi nu avem resurse pentru a dezvolta ceva, cu atat mai mult ca personal calificat inafara de Jardan, eu nu stiu in tara...nu vorbesc aici de persoane pe care le-a invata el sau care au aparut din senin...
      Dumi, este singurul exspert din tara, din pacate el lucra la privat...nu in MAPN
      • +2 (10 voturi)    
        Va contrazic (Sâmbătă, 18 aprilie 2020, 10:45)

        BrainManiac [utilizator] i-a raspuns lui Sorinelionut

        Nu aveti dreptate cand spuneti ca dl Jardan este singurul expert in biologie moleculara si secventiere din Romania. Personal nu il cunosc pe dl Jardan, dar cunosc multi alti experti in secventiere mai ales din Bucuresti si Cluj care lucreaza in laboratoare cu infrastructura exceptionala. Verificati WoS si PubMed si veti vedea ca exista publicatii in reviste foarte bine cotate pe secventiere si biologie moleculara apartinand cercetatorilor din Romania.
    • +3 (5 voturi)    
      Ne "lipseste" mai multe... (Luni, 20 aprilie 2020, 16:34)

      mike123 [utilizator] i-a raspuns lui ..13

      In studiu serios necesita: timp, acces la informatie, metode de testare si laborator calificate, personal calificat, metodologie calificata, esantion reprezentativ de pacienti, un plan de testare aprobat de organelle competente EU, aparatura calificata, personal calificat, etc, etc. Da' dnul Jardan (no disrespect!) ne rezova singur, singurel!
  • +3 (7 voturi)    
    OMS (Duminică, 19 aprilie 2020, 14:12)

    nalbaroiu [utilizator]

    Ieri a anuntat oficial OMS-ul care are date de la cele mai avansate laboratoare din lume ca treaba cu imunizarea nu e chiar concludenta, adica nu exista pana acum dovezi clare ca cei ce au avut acest tip de virus vor deveni imuni la el.
    • 0 (0 voturi)    
      ... (Miercuri, 22 aprilie 2020, 17:04)

      cartograful [utilizator] i-a raspuns lui nalbaroiu

      Din pacate OMS e o organizatie discreditata la momentul de fatza. A fost si este portavocea Chinei si in general are doar incertitudini si avertizari. Adica sa fie bine, sa nu fie rau...chestii pe care le pot spune si eu pe persoana fizica, din spatele tastaturii. OMS si-a ratat complet misiunea de coordonare, standardizare a comunicarii si procedurilor, mediere intre organizatiile nationale, samd. Fiecare calculeaza cum il duce capul mortii si bolnavii: unii subestimeaza mult din motive de orgoliu national (in frunte cu China), altii supraestimeaza (Italia, Belgia) ca poate primesc ceva eurobonduri si le plateste UE cu ocazia asta si datoria de stat. Macar in parte. Fiecare are ceva de vandut in criza asta.
  • +3 (5 voturi)    
    Date socante (Luni, 20 aprilie 2020, 23:11)

    LW [anonim]

    Din 1869, anul in care Friedrich Miescher a descoperit molecula ADN, cercetatorii romani apar dor in 14 studii asupra acestei molecule. Dintre cele 14, numai intr-unul este un autor roman care a participat direct la secventiere (articolul din Revista de Chimie din Bucuresti, Volume: 59, Issue: 11, Pages: 1201-120). In celalte 13 studii autorii de corespondenta, adica cei care au scris articolele, nu sunt romani, sunt din strainatate. Mai mult de atat, nici unul dintre cele 14 articole cu romani aparute din 1869 pana in 2020 nu studiaza secventierea acizilor nucleici ai virusilor! A fost un soc pentru mine sa consatat cata experienta in biochimia acizilor nucleici au cercetatorii romani.


Abonare la comentarii cu RSS

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by