Biologul Dumitru Jardan își petrece multe ore din zi într-un costum etanș, în laborator, unde realizează testarea moleculară tip RT-PCR pentru a identifica prezența coronavirusului. Durează mult echiparea, iar în acele ore nu mănâncă, nu bea apă, are nevoie de concentrare maximă, pentru ca testarea sa fie realizata în condiții de maximă siguranță pentru el și pentru colegi. Dumitru Jardan este coordonator al laboratorului de Biologie Moleculara MedLife, doctor în științe medicale și explică genetica și biologia coronavirusului, cât dureaza imunitatea dobândită în urma infecției și importanta imunității de grup.
Pe scurt:
- La ce ne ajută să cunoaștem genetica coronavirusului? - Aflăm multe și despre biologia virusului – cum intră el în celule, cum se înmulțește, cum amăgește sistemul imun și așa putem dezvolta medicamente.
- Imunitatea dobândită în urma infecției cu noul coronavirus. Știm cât durează? E posibil că imunitatea dobândită în urma infecției să ne ajute să fim imuni la acest virus ani de zile. Dacă apare o nouă variantă de virus, foarte probabil că imunitatea la varianta de acum a virusului să nu ne ajute și să o luăm de la început.
- Imunitatea de grup: Ca să putem scăpa de acest virus va trebui ca mai mulți ani la rand să menținem un nivel de cel puțin 60% de imuni în populație ceea ce va fi posibil probabil doar cu un vaccin pentru că infecția directă a 60% din populație într-un termen scurt va avea urmări catastrofale asupra populației.
Genetica noului coronavirus. La ce ne ajută să o cunoaștem? Ce știm și ce nu știm despre noul coronavirus?
Genetica virusurilor ne poate ajuta foarte mult în lupta cu ele. De fapt, primul lucru care se face atunci când se identifică un nou virus este să se secventieze genomul acestuia. Așa s-a facut și în cazul noului coronavirus. Secvențierea a arătat că avem de a face cu un corona virus care nu era cunoscut până acum la om. Inițial, virusul a fost numit simplu – noul corona virus.
Apoi, după ce s-a analizat genomul lui și s-a comparat cu genoamele altor virusuri, cercetătorii au numit acest virus SARS-cov-2 adica al doilea virus SARS pentru ca noul virus are o similitudine foarte mare la nivelul genomului cu virusul SARS.
Datorită faptului că știm secvența genomului, au putut fi dezvoltate foarte repede teste moleculare de identificare a acestui virus, care permit recunoașterea a unei parți mici, dar specifice a genomului virusului și așa noi știm că cineva în acest moment este infectat.
Genetica ne ajută să aflam multe și despre biologia virusului – cum intră el în celule, cum se înmulțește, cum amăgește sistemul imun și multe altele. Aceste detalii despre biologia virusului sunt foarte importante pentru că așa putem dezvolta medicamente care să ne ajute în lupta cu el.
Mai mult, știind ce proteine codifica virusul, se pot găsi medicamentele deja existente care să fie eficiente contra virusului. Aceasta se întâmplă pentru că deseori virusurile pot folosi mașinării moleculare asemănătoare și dacă noi deja avem un medicament care merge contra unui alt virus, acest medicament poate fi refolosit și în cazul SARS-cov-2, dacă virusurile prezintă aceleași sau aproximativ aceleași proteine. De fapt există medicamente pe piață care au fost dezvoltate contra altor virusuri, dar care probabil sunt eficiente și contra noului coronavirus. Eficiența va fi stabilită după ce se vor face studii clinice amănunțite, dar pe moment măcar avem candidați.
De ce este importanta analiza mutațiilor genetice ale virusurilor?
Urmărirea diversității genetice a virusului ne permite pe de o parte să avem anumite informații epidemiologice cum ar fi – pe ce cale a ajuns la noi virusul. Acest lucru este posibil pentru că pe măsură ce virusul se răspândește, el adună mutații și urmărind acest mutații care ar putea să fie specifice anumitor zone se poate vedea de unde a ajuns virusul într-o anumită regiune și poate chiar să se intervină pentru a opri această cale de răspândire.
Pe de altă parte, analiza mutațiilor ce apar la virus este foarte importantă pentru că s-ar putea să apară pe parcursul epidemiei anumite mutații care să facă ca oamenii infectați să dezvolte o boală mai gravă sau poate mai ușoară, mutațiile noi s-ar putea să îi permită virusului reinfecția persoanelor care deja au trecut prin boală și sunt imuni la varianta mai “veche” a virusului, mutațiile noi s-ar putea să facă virusul imun la eventualele tratamente dezvoltate de noi și multe altele pentru că virusul permanent se adaptează, de aceea studierea evoluției genomului virusului va fi tot timpul pe primul plan, dacă vrem să oprim această pandemie.
Când organismul luptă cu virusul sistemul imunitar dezvoltă anticorpi
Când sistemul imun luptă cu virusurile, anticorpii nu sunt prima linie de apărare pentru că anticorpii nu sunt foarte eficienți în lupta cu virusurile, dar în cazul noului coronavirus încă de la inceput cercetătorii din China au arătat că oamenii afectați dezvoltă anticorpi antivirali și că acești anticorpi se pare că sunt neutralizanți – cu alte cuvinte legarea anticorpilor de virus duce la imposibilitatea acestuia de a infecta celulele noi. Anticorpii sunt niște proteine speciale care “știu” să recunoască proteine sau alte molecule de la agenții patogeni. Legarea de anticorpi pe suprafața bacteriilor sau a virusurilor activează o cascadă foarte complicată de evenimente, care în final duce la distrugerea acestora de diferite sisteme sau celule ale sistemului imun.
Anticorpii se pot folosi la testele serologice, să vezi dacă ai fost infectat cu coronavirus. Cât de sigure sunt si de ce sunt greu de produs?
Anticorpii pot fi folosiți ca un indicator al unei infecții curente sau al unei infecții care a trecut și de fapt pentru mulți agenți patogeni în mod curent sunt folosiți anticorpii anti agentul patogen respectiv pentru a vedea dacă am intrat în contact cu respectivul. Sunt multe modalități de a identifica prezența sau absența anticorpilor respectivi, doar că siguranța cu care se poate face acest lucru variază foarte mult.
Nu avem un test serologic pe piață din simplul motiv că încă nu există un studiu mare, bine făcut, care să ne arate în primul rând câți dintre oamenii infectați cu coronavirus dezvoltă anticorpi și ce tip de anticorpi dezvoltă și cât persistă acești anticorpi în circulație.
Există și multe alte întrebări la care avem nevoie de un răspuns ca să înțelegem în primul rând cât de mult ne putem baza pe rezultatul unui asemenea test. De aceea, OMS nici nu recomandă folosirea în acest moment a unor asemenea teste pentru că noi încă nu știm ce înseamnă un rezultat pozitiv sau negativ și cum putem să îl interpretăm. Da, din experiența cu ceilalți agenți patogeni lucrurile par simple, dar totul trebuie confirmat de un studiu pe care să ne putem baza ca să nu avem mari surprize pe parcurs. O altă problemă este însăși calitatea testelor și cât de bine producătorii vor reuși să facă ca ele să funcționeze. În multe cazuri dezvoltarea poate dura ani de zile, iar noi de la începutul epidemiei avem doar 4 luni și atunci e greu să te aștepți la studii și metode de testare bine făcute.
Imunitatea dobândită în urma infecției cu noul coronavirus. Știm cât durează? Putem fi protejați toată viața?
Ajungem la aceleași 4 luni de la începutul pandemiei! Am avut prea puțin timp ca să studiem și acest aspect. Aparent imunitatea, la varianta curentă a virusului, e suficientă să ne protejeze de reinfecție. E posibil că imunitatea dobândită în urma infecției să ne ajute să fim imuni la acest virus ani de zile. Toată viața nu ne țin nici măcar vaccinurile și atunci e posibil ca după 10-20 ani să nu mai fim imuni. Dacă apare o nouă variantă de virus, foarte probabil, că imunitatea la varianta de acum a virusului să nu ne ajute și să o luăm de la început.
Imunitatea de grup, când și cum se formează?
Imunitatea de grup e un concept care se referă la faptul că atunci cand în jurul tău sunt mulți oameni care sunt imuni la boală – prin vaccinare sau pentru ca au trecut prin boala – ei te protejează și pe tine de boală. Nu direct dar prin faptul că virusul pur și simplu dispare pentru că numărul oamenilor care se pot îmbolnăvi este foarte mic, majoritatea fiind imuni. Cuvântul cheie fiind majoritatea. Practic, cei imuni rup lanțul transmiterii virusului și virusul nu mai ajunge până la tine, dar asta nu înseamnă că dacă intri în contact direct cu virusul nu ai să faci boala – ai să faci.
Acum să vorbim despre acea majoritate. Există estimări matematice cam cât de mare trebuie să fie acea majoritate ca să oprim transmiterea virusului. În anumite cazuri majoritatea trebuie să fie de 95% dacă vorbim de virusuri foarte contagioase. În cazul SARS-cov-2 se pare că și o majoritate de 60% ar putea fi eficientă. Dar aceasta sunt estimări statistice din ce se știe până acum. S-ar putea ca această valoare să trebuiască să fie mai mare ca imunitatea de grup să funcționeze. Ca să putem scăpa de acest virus va trebui ca mai mulți ani la rand să menținem un nivel de cel puțin 60% de imuni în populație ceea ce va fi posibil probabil doar cu un vaccin pentru că infecția directă a 60% din populație într-un termen scurt va avea urmări catastrofale asupra populației. Să speram că va fi posibil ca măcar în anii următori să avem un vaccin eficient.
Dumitru Jardan, dupa dezechipare.
-----
Acest articol este parte ademersului MedLife – Izolați, dar împreună.Susținut de medici și specialiști, demersul este menit să informeze corect și să ofere suport medical și emoțional celor care au nevoie.#izolatidarimpreunavorbește despre solidaritate și despre cum putem acționa responsabil în tot acest timp: prin izolare, prin informare corectă și prin dedicare, cu empatie și căldură, putem depăși acest impas.
Împreună facem ca adaptarea la aceste noi condiții să fie mai ușoară. Să scăpăm de incertitudini, să fim responsabili și rezilienți în fața provocării cu care ne confruntăm. Învățăm să fim uniți, prezenți unii pentru ceilalți, chiar dacă o facem de la distanță, să ne protejăm pe noi, dar și pe cei care au cea mai mare nevoie. Pentru că în noi stă puterea de a schimba traiectoria acestei perioade și pentru că fiecare dintre noi poate face diferența. Dacă crezi că acest articol poate să fie și altora de ajutor, te rugăm să îl dai mai departe.
6
5
