Majoritatea cetatenilor Rusiei acorda o inalta apreciere principiilor democratice, dar in acelasi timp sunt gata sa traiasca in conditii de drepturi si libertati limitate, daca acest lucru ajuta la mentinerea ordinii in tara. O stare de spirit constatata la nivelul opiniei publice in ultimii 10 ani si care a fost din nou consemnata de serviciile sociologice. Concluzia studiilor este ca in constiinta maselor nu domina ideea potrivit careia "oamenii trebuie sa lupte pentru drepturile lor", scrie Kommersant.
Un ultim chestionar realizat pe aceasta tema de centrul independent Levada arata ca 66% dintre respondenti respecta principiile democratiei, cele mai importante fiind, in opinia a 53% din populatie, drepturile civile.
In acelasi timp, 72% dintre participantii la sondaj sunt dispusi sa accepte "unele incalcari ale principiilor democratice si restrictii ale libertatilor individuale, daca un asemenea gest este necesar pentru mentinerea ordinii in tara" (in 1998, acest procent era de 69%).
Numai pentru 16% dintre rusi democratia este mai importanta chiar si in cazurile in care "respectarea principiilor ei ofera o anumita libertate de miscare elementelor distructive si criminale".
Inca din 1994, notiunea de "ordine" este identificata de societatea rusa in primul rand cu "stabilitate politica si economica" (38% in 1994; 41% in 2010), iar in al doilea rand – cu "protectia sociala" (11% in 1994; 29% in 2010).
Pe de alta parte, numai 21% dintre intervievati inteleg prin democratie o stricta respectare a legilor, fata de 31% in 2001.
S-a redus, de asemenea, ponderea (de la 55% la 44%) celor pentru care principalele valori ale democratiei sunt "libertatea de expresie, presa, credinta", precum si a celor care asociaza democratia cu "inflorirea economica a tarii" (de la 44% in 2000, la 28% in 2010).
