Ministrul croat al apărării a dat asigurări luni că între țara sa și Serbia nu există o cursă a înarmării, afirmând că nu se poate vorbi despre un asemenea lucru din moment ce Croaţia face parte din NATO, în timp ce vecina sa nu, relatează agenția HINA, citată de Agerpres.
„Nu putem vorbi de o cursă regională a înarmării pentru că Croaţia este membră a NATO şi Serbia nu este. (Sârbii) pot să cumpere câte arme doresc, este dreptul lor. Noi suntem o forţă militară mai puternică şi mai compactă", a declarat ministrul Ivan Anusic în cursul unei vizite la Djurdjevac, după ce a fost întrebat despre planul recent anunţat al Serbiei de a cumpăra avioane de luptă Rafale.
Sârbii „nu au progresat prea mult comparativ cu situaţia de acum 35 de ani şi chiar şi atunci, când ne-am autoorganizat, i-am învins. Nu pot spune decât că îi felicit pentru avioanele lor Rafale şi le doresc succes cu ele”, a spus ministrul croat.
Comentariile sale vin la o zi după ce președintele sârb Aleksandar Vucic a declarat că în cursul vizitei sale de săptămâna aceasta din Franţa se va întâlni cu preşedintele francez Emmanuel Macron pentru a discuta achiziţia a 12 avioane de luptă noi Rafale.
„Prin cumpărarea aeronavelor vom deveni o mare putere regională. Avionul Rafale este unul din cele mai bune trei avioane de luptă din lume”, a declarat Vucic duminică, adăugând că la Paris urmează să fie semnate şi contracte pentru achiziţia altor echipamente militare.
Croaţia a cumpărat din Franţa 12 avioane Rafale second-hand.
Ministrul Anusic a comentat luni şi o declaraţie a preşedintelui croat Zoran Milanovic potrivit căreia, prin achiziţia avioanelor Rafale la mâna a doua, Croaţia a cumpărat „un singur pantof scump” şi nu-l are pe celălalt, referindu-se la apărare aeriană, muniţie şi altele.
Ministrul apărării a spus însă că achiziţia aeronavelor Rafale este cea mai mare investiţie a Croaţiei în forţele sale militare de după războiul de independenţă din anii 1990 şi va face din Croaţia cea mai puternică forţă aeriană regională, menţionând că este în curs şi achiziţia de sisteme de apărare aeriană.
Conflict între președintele și guvernul croat
Președintele Milanovic se află în conflict cu guvernul croat din cauza pozițiilor divergente asupra războiului din Ucraina și relațiilor țării cu NATO, precum și alte subiecte ce țin de politica externă.
De exemplu, Milanovic afirma în ianuarie anul trecut că trimiterea unor tancuri occidentale Ucrainei va prelungi războiul acesteia cu Rusia, iar dacă Washingtonul şi Moscova nu ajung la un acord, va începe al treilea război mondial.
„Poate că Germania este în război cu Rusia. Le urez succes de data asta, să se termine mai bine ca acum 70 de ani, dar noi nu suntem în război cu nimeni”, a reacţionat preşedintele croat la comentarii făcute de ministrul german de externe Annalena Baerbock după ce Berlinul a dat undă verde trimiterii de tancuri Leopard 2 Ucrainei.
„Ea (Baerbock) ne spune că noi toţi suntem în război cu Rusia. Noi nu suntem, America este, noi suntem doar pioni”, a declarat Milanovic. Câteva luni mai târziu el a spus că nu există „nicio diferență” între sloganul „Glorie Ucrainei!” și salutul fascist al ustașilor croați din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
În mai 2022 el amenințase că va bloca prin folosirea dreptului de veto intrarea Suediei și Finlandei în NATO, însă a renunțat ulterior la această intenție a sa.
Mai recent, Milanovic a declarat la începutul acestei luni că Croația nu are niciun cuvânt de spus în procesul de luare a deciziilor în cadrul alianţei militare şi că toate deciziile cruciale sunt luate la Washington.
El a făcut comentariile la aniversarea a 15 ani de la aderarea Croației la NATO, dând însă asigurări că țara sa rămâne un partener „fidel” al alianței.
0
4
