Curtea Supremă a Israelului a început să audieze luni noi plângeri formulate împotriva derogării acordate evreilor ultraortodocși de la serviciul militar, un subiect revenit în centrul atenției în statul israelian din cauza războiului din Fâșia Gaza, relatează Reuters.

Barbati evrei din comunitatea ultraortodoxaFoto: Jimin Kim-SOPA Images / Shutterstock Editorial / Profimedia Images

Curtea Supremă a Israelului a anulat deja în 2018, invocând principiul egalității în fața legii, un proiect de lege care prevedea scutirea bărbaților ultraortodocși de stagiul militar, care în Israel este obligatoriu și pentru femei.

Însă nici Knessetul, parlamentul unicameral al țării, nici guvernele care s-au succedat la putere în Israel nu au venit cu un alt proiect care să pună în aplicare decizia Curții Supreme în condițiile în care comunitatea ultraortodoxă se opune vehement încorporării în forțele armate.

În schimb, guvernul a emis scutiri temporare succesive pentru bărbații ultraortodocși, ultima dintre acestea urmând să expire luna viitoare.

Evreii ultraortodocși revendică dreptul de a studia în seminarii religioase în loc să efectueze stagiul militar standard, care durează 3 ani. Unii dintre ei afirmă că stilul lor de viață pios ar fi în contradicție cu regulamentele militare, în timp ce alții se opun chiar existenței Israelului în forma sa actuală, ca stat secular.

În jur de 13% din populația Israelului este formată din evrei ultraortodocși, însă este așteptat ca procentul să crească la 19% până în 2035, datorită ratei fertilității ridicate pe care o are această comunitate religioasă.

Economiștii atrag atenția de ani de zile că scutirea de la serviciul militar nu doar că le permite bărbaților ultraortodocși să evite înrolarea în forțele armate, ci că îi lasă de asemenea să rămână să studieze în seminarii, lucru ce îi ține în afara câmpului muncii.

În plus, în multe dintre aceste seminarii nu se studiază materii fundamentale precum cele legate de știință și matematică. Unii economiști avertizează că situația este o „bombă cu ceas” care așteaptă să detoneze în viitor, afirmând că numeroși locuitori ai țării nu vor avea unele aptitudini de bază necesare pentru a lucra în orice domeniu.

Benjamin Netanyahu guvernează alături de partide ultraortodoxe

Subiectul a revenit puternic în atenția opiniei publice din Israel după atacul sângeros comis de Hamas pe teritoriul țării anul trecut și riposta militară care a urmat. Agenția Reuters notează că mulți israelieni sunt nemulțumiți de derogarea acordată bărbaților ultraortodocși, sute de persoane care fluturau steagul țării strângându-se luni în fața Curții Supreme în timp ce aceasta a deschis audierile.

Subiectul este cu atât mai delicat pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu întrucât din guvernul său, cel mai de dreapta din istoria țării, fac parte partide ultraortodoxe. Printre altele, acestea nu le permit femeilor să fie membre ale lor.

În condițiile războiului din Gaza, resentimentele față de scutirea ultraortodocșilor de la serviciul militar s-au tradus adesea în furie față de guvern.

„Războiul prelungit din Gaza ne învață despre nevoia critică de a extinde recrutarea în toate părțile societății israeliene”, a declarat Mișcarea pentru o Guvernare de Calitate în Israel, unul dintre grupurile care au reclamat la Curtea Supremă derogarea acordată bărbaților din comunitatea ultraortodoxă.

„Povara egală nu este un slogan, este o necesitate strategică și de securitate și această cerere pentru egalitate adevărată în recrutare ar trebui formulată de toți cei care țin această țară aproape de inima lor”, a adăugat grupul.