Există mai mulți milionari în America de Nord decât oricând. Dar intrarea în clubul milionarilor nu mai este ceea ce era cândva, făcându-i pe mulți oameni să simtă că averea lor netă nu e chiar atât de mare, scrie kiplinger.com.
Un sondaj făcut pe 800 de indivizi bogați a descoperit că, în ciuda succesului financiar considerabil, două treimi dintre ei nu se consideră bogați, deși mulți au active de peste 10 milioane de dolari.
Sondajul a întrebat cum își văd oamenii averea, ce prețuiesc cel mai mult, la cine apelează pentru sfaturi și ce îi face să nu dormă nopțile. Răspunsurile au arătat că îngrijorările milionarilor sunt legate de inflație, de tensiunile geopolitice, de bursele foarte volatile și de criza climatică, aceasta afectând valoarea proprietăților lor.
Alte riscuri menționate de respondenți includ teama de a fi victima fraudelor financiare, competitivitatea economiei interne, pierderea locurilor de muncă și marjele de profit în scădere.
Pragul sărăciei este bine definit. Dar nu avem o definiție care să ne spună de la ce venit în sus ne putem considera bogați. HotNews a publicat o serie de răspunsuri la această întrebare, venite de la George Butunoiu, Valeriu Stoica, Lucian Croitoru și Cătălin Păuna. De asemenea, Florian Libocor, economistul-șef al BRD, spunea, într-un text publicat la noi pe site că „este provocator să încerci să stabilești un nivel de la care să consideri că ai trecut pragul de la care „începi să fii bogat”.
„Bogat poți să fii sărac fiind, precum și invers. Bogăția are, cred, precum viața, mai multe (dar cel puțin două) nuanțe, între care una (și probabil cea mai larg acceptata ca fiind esențială) este cea materială. Poți să spui că atunci când nevoile îți sunt acoperite de ceea ce câștigi, dar mai poți și să economisești, începi să fii bogat. Este oare corect? În parte da, în totalitate nu”, spunea Libocor.
La nivel de tari, avutia neta personala necesara pentru a intra in grupul “celor 1%“ difera substantial, conform Knight Frank Wealth Sizing Model, mai precizează Florian Libocor. Este nevoie de circa 2 / 2.1 milioane USD in Germania si Franta, de circa 5 milioane si aproape 8 milioane in Elvetia, respectiv Monaco. In China, respectiv Japonia, este nevoie de 850 mii, respectiv 1,5 milioane dolari. In Rusia, 400 mii dolari, iar in India circa 60 mii dolari. In România este nevoie de circa 300 mii dolari, conchide economistul-șef.
Indiferent dacă averea respondenților a fost moștenită sau construită de ei, avere fără multă muncă nu se poate
Pe de altă parte, un aspect notabil al sondajului făcut în SUA a arătat că, indiferent dacă averea respondenților a fost moștenită (25%), construită de ei (40%) sau mixtă (35%), avere fără multă muncă nu se poate. Deși sunt milionari, majoritatea lucrează în continuare (83%) și circa o treime au spus că ar prefera să nu se pensioneze niciodată.
Chiar și așa, mulți americani bogați plănuiesc să investească mai mult pentru casele lor, educație și colecții, precum și pentru călătorii în 2024, iar aproximativ 73% anticipează să cheltuiască mai mult pentru imobiliare, în timp ce 65% anticipează să cheltuiască mai mult pentru divertisment.
De asemenea, două treimi dintre respondenții la sondajul Chubb au spus că astăzi este mai dificil decât oricând să devii bogat.
Definiția „bogăției” nu e aceeași pentru toți
Respondenții unui alt sondaj (făcut de Schwab) în 2023 spun că o avere netă de 2,2 milioane de dolari te plasează în rândul celor bogați, datele fiind aceleași și în 2022. Dar, odată cu creșterea costului vieții, acest număr ar putea crește în 2024.
Sondajul Schwab a mai arătat că mulți americani consideră că familia și o sănătate bună sunt și ele o măsură a bogăției. De fapt, patru din 10 americani definesc bogăția în termeni de „bunăstare”, în timp ce doar trei din 10 o descriu în termeni de „bani”.
O altă concluzie interesantă a fost aceea că cele mai tinere două generații declară că sunt la cele mai înalte niveluri de confort financiar. Aproximativ șase din 10 mileniali și cinci din 10 generația Z au declarat că se simt bogați, în timp ce doar patru din 10 generația X și patru din 10 baby-boomers au spus același lucru.
10
15
