Republicanii din Camera Reprezentanților au anunțat marți că au declanșat procedura de punere sub acuzare a președintelui Joe Biden în condițiile în care unii juriști americani vorbesc tot mai vocal despre o descalificare a lui Donald Trump din a candida pentru un nou mandat la Casa Albă.
„Am transmis indicații comisiilor noastre din Cameră să deschidă o anchetă penală de punere sub acuzare a președintelui Joe Biden”, a declarat Kevin McCarthy, șeful republican al Camerei Reprezentanților, în fața reporterilor.
El a susținut că investigațiile desfășurate de camera inferioară a legislativului de la Washington au descoperit că Biden „a mințit” poporul american cu privire la lucrurile pe care le cunoștea despre „afacerile din străinătate ale familiei sale”.
Liderul reprezentanților republicani a invocat în acest sens afacerile lui Hunter Biden, fiul președintelui american, în Ucraina, acuzându-l pe liderul de la Casa Albă că a coordonat mușamalizarea acțiunilor sale ilegale. Republicanii acuză de ani de zile că Hunter Biden s-a folosit de numele tatălui său în perioada în care acesta era vicepreședintele lui Barack Obama pentru a obține contracte și încasa plăți ilicite.
Democrații susțin în schimb că reluarea acum a acestor acuzații, în plină campanie electorală înaintea alegerilor prezidențiale de anul viitor, nu reprezintă nimic altceva decât tentative de a distrage atenția de la propriile probleme cu legea pe care le are fostul președinte republican Donald Trump, pus sub acuzare în 4 procese penale diferite.
Dar Partidul Republican contracarează la rândul său, afirmând că inculparea lui Trump în aceste procese reprezintă o tentativă de discreditare a sa înaintea alegerilor și acuză că acțiunile în instanță au fost depuse cu mult după consumarea faptelor.
Război politic total în Statele Unite
Anunțul făcut marți de Kevin McCarthy a venit în aceeași zi în care un grup liberal a intentat un proces în statul Minnesota, încercând să blocheze candidatura lui Donald Trump aici la prezidențialele de anul viitor.
Grupul invocă al 14-lea Amendament din Constituția americană care prevede că persoanele care s-au făcut vinovate de insurecție împotriva guvernului american nu pot ocupa funcții publice.
„Donald J. Trump, prin vorbele și acțiunile sale, după ce a depus jurământul ca un ofițer al Statelor Unite pentru a susține Constituția, s-a angajat apoi într-o insurecție după cum este ea definită în Articolul 3 al celui de-al 14-lea Amendament. El este descalificat din a ocupa funcția de președinte sau orice altă funcție în Statele Unite”, notează plângerea depusă de grup.
Procesul a fost intentat în numele a 8 alegători din Minnesota, printre care un fost judecător nominalizat de republicani pentru Curtea Supremă a statului, un fost secretar de stat democrat al Minnesotei și un veteran al Războiului din Irak care a condus filiala Partidului Republican din comitatul în care locuiește.
Acțiunea acestora vine în contextul în care tot mai mulți specialiști în drept din Statele Unite au început să vehiculeze în ultimele săptămâni această teorie că Trump ar putea să fie descalificat din a candida pentru un nou mandat în 2024 din cauza acțiunilor sale din ziua de 6 ianuarie 2021, când susținătorii lui au luat cu asalt Capitoliul pentru a încerca să împiedice certificarea victoriei lui Joe Biden la alegerile prezidențiale din noiembrie 2020.
Săptămâna trecută statul Colorado a devenit primul în care a fost intentată o acțiune de acest fel, un ONG din Washington invocând al 14-lea Amendament pentru a încerca să împiedice candidatura lui Trump aici.
Ce prevede articolul invocat pentru descalificarea lui Trump de la alegerile prezidențiale
Unii experți în drept sunt de părere că acțiunile de pe 6 ianuarie 2021 ale fostului președinte pot fi privite ca descalificante din punct de vedere juridic, citând de exemplu discursul pe care el l-a ținut în fața susținătorilor săi înainte ca aceștia să ia cu asalt Capitoliul, Trump reluând atunci acuzațiile nefondate potrivit cărora alegerile prezidențiale i-au fost „furate”.
Articolul 3 al amendamentului invocat din Constituția SUA prevede că:
„Nimeni nu va deveni senator sau membru al Camerei Reprezentanților din Congres, sau elector al Președintelui și al Vice-Președintelui, și nici nu va deține vreo funcție civilă sau militară a Statelor Unite sau în oricare stat, dacă, depunând mai înainte un jurământ, ca membru al Congresului sau ca oficial al Statelor Unite, sau ca membru al oricărei Adunări Legislative a statelor, sau ca oficial al ramurii executive sau judiciare din oricare stat, de a apăra Constituția Statelor Unite, s-a angajat într-o insurecție sau într-o rebeliune împotriva lor, sau a acordat sprijin și susținere inamicilor acestora”.
„Însă Congresul, printr-un vot de două treimi ale fiecărei Camere, poate înlătura o asemenea piedică”, mai prevede acest amendament.
El a fost adoptat de Congresul de la Washington în 1868, după Războiul Civil american, pentru a împiedica oficiali din fostele state rebele ale Confederației să candideze la funcții publice în condițiile în care mulți dintre ei nu păreau să regrete în vreun fel că au participat la mișcarea secesionistă.
Însă 4 ani mai târziu Congresul a adoptat „Amnesty Act”, o lege care a înlăturat descalificarea pentru aproape toți foștii oficiali ai Confederației, cu excepția celor de rang superior. Măsura a fost dorită de președintele Ulysses S. Grant, fostul comandant al armatei unioniste, ca un gest de reconciliere națională.
Sfera de aplicare a legii a fost extinsă și mai mult în anii care au urmat.
Ar putea fi Donald Trump împiedicat în mod real să candideze la funcția de președinte?
În pofida informațiilor vehiculate în spațiul public din SUA în acest sens, majoritatea experților în drept cred că nu sau sunt foarte sceptici față de o astfel de inițiativă.
În primul rând, el nu a fost pus sub acuzare pentru insurecție sau rebeliune în cele 4 procese penale în care este inculpat. Congresul american l-a acuzat de insurecție când l-a chemat să dea socoteală pentru luarea cu asalt a Capitoliului, dar Senatul l-a achitat.
Unii experți în drept subliniază de asemenea că eforturile de a-l descalifica pe Trump ar putea stabili un precedent legal tulburător care ar putea încuraja oficiali de la nivel statal să descalifice unilateral candidați pe baza propriei interpretări a ceea ce înseamnă „insurecție sau rebeliune”.
În plus, descalificarea unor candidați pe baza unor infracțiuni pentru care nu au fost condamnați în instanță sau măcar trimiși în judecată ar încălca dreptul lor la un proces echitabil și protecție egală în fața legii, prevăzute de asemenea în al 14-lea Amendament.
La aceste lucruri se adaugă și faptul că Articolul 3 nu are niciun mecanism clar de implementare, unii juriști considerând că ar fi nevoie chiar de o lege separată a Congresului pentru ca el să poată fi folosit.
Alți experți sunt de părere însă că el ar putea fi aplicat la nivelul fiecărui stat în parte de către oficialii responsabili de organizarea alegerilor și că ei pot fi chiar forțați să aplice această prevedere a Constituției prin ordin judecătoresc, adică tocmai ce încearcă să obțină plângerile depuse acum în Minnesota și Colorado.
În final, orice tentative în acest sens vor declanșa o bătălie juridică și politică fără precedent în Statele Unite, care în cele din urmă va ajunge să fie tranșată de Curtea Supremă, unde conservatorii numiți de republicani dețin o majoritate de 6-3.
Însă după noua acțiune a republicanilor din Camera Reprezentanților împotriva președintelui Biden, nimic nu mai pare a fi exclus în politica americană.
13
14
