Knessetul, parlamentul unicameral al Israelului, a adoptat luni prima lege din pachetul pregătit de coaliția premierului Benjamin Netanyahu în vederea limitării puterilor sistemului judiciar, relatează Haaretz și Times of Israel.
Nici protestele masive, nici avertismentele opoziției, sindicatelor, societății civile sau ale aliatului american nu au descurajat în cele din urmă coaliția lui Netanyahu, cea mai de dreapta din istoria țării, care a adoptat legea după aproape 30 de ore de dezbateri continue în Knesset.
Legea a trecut cu 64 de voturi pentru și 0 împotrivă, după ce toți cei 56 de legiuitori ai opoziției au părăsit sala în semn de protest față de eșuarea ultimelor negocieri pentru a ajunge la un compromis. În jur de 20.000 de persoane manifestau în afara parlamentului în momentul votării.
„Am făcut un prim pas într-un proces istoric de corectare a sistemului judiciar”, a declarat ministrul justiției Yariv Levin, venit în Knesset pentru vot.
Miza legii adoptate de parlamentul israelian
Această lege din pachetul mai amplu de reformare a sistemului judiciar pregătit de guvernul lui Netanyahu vizează abilitatea instanțelor de a examina „caracterul rezonabil” al deciziilor luate de oficiali.
Textul legii interzice instanțelor să exercite orice fel de control în funcție de acest principiu juridic în ceea ce privește deciziile guvernului sau miniștrilor, inclusiv în ceea ce privește numirile sau exercitarea unor atribuții.
Se crede că această lege a fost redactată cu dedicație pentru Aryeh Deri, şeful partidului ultra-ortodox Shass, căruia Netanyahu îi promisese funcția de ministru al internelor în timpul negocierilor pentru formarea guvernului.
Ministrul justiției Yariv Levin a prezentat pachetul legislativ privind reformarea sistemului judiciar al Israelului pe 18 ianuarie, cu o zi înainte ca Înalta Curte să înceapă judecarea unei petiții împotriva numirii lui Deri în funcție. Cei care se opuneau numirii sale au reclamat că ea este nerezonabilă și ar trebui anulată deoarece Deri a fost condamnat pentru fraudă fiscală anul trecut, după ce în 1999 a fost condamnat pentru luare de mită.
În plus, pentru a beneficia de o condamnare cu suspendare, Deri ajunsese la un acord cu procurorii prin care și-a luat angajamentul că se va retrage din viața publică. Însă acesta a denunțat în public acordul după pronunțarea sentinței, acuzând că a fost victima unei anchete politice.
Înalta Curte a Israelului a invalidat pe 18 ianuarie numirea sa în funcție. Judecătorii israelieni au citat în decizia lor tocmai caracterul „nerezonabil” al numirii acestuia din cauza condamnărilor pentru corupție.
Aliații lui Netanyahu nu vor niciun compromis privind legile justiției
Luni, negocierile de ultim moment pentru a modifica proiectul legislativ sau de a adopta în locul acestuia una dintre cele două alternative de compromis propuse de sindicatele israeliene și președinte Itzhak Herzog au eșuat, propunerile fiind respinse de coaliția lui Netanyahu.
Se crede că, deși acesta are propriile probleme cu justiția, el ar fi fost în favoarea ajungerii la un compromis. Însă partidele extremiste care alcătuiesc coaliția sa de guvernare alături de Likud se opun vehement oricărei ameliorări a propunerilor din pachetul legislativ.
Partidele de extrema dreaptă militează de ani de zile în favoarea modificării sistemului judiciar al Israelului, acuzând Înalta Curte că se face vinovată de activism judiciar care favorizează măsurile de stânga.
Celelalte legi din pachetul prezentat de Yariv Levin vizează în cea mai mare parte restrângerea altor atribuții ale Înaltei Curți a țării. Întrucât Israelul are un parlament unicameral și un președinte cu atribuții ceremoniale, Înalta Curte este în esență singura instituție care poate bloca legi sau decrete ale guvernului.
De asemenea, ea joacă un rol care în alte țări de regulă este împărțit între două instanțe, fiind totodată și o curte de apel și echivalentul unei curți constituționale în condițiile în care Israelul nu are o constituție scrisă.
Protestatarii susțin că nu vor permite ca Israelul să devină o dictatură
„Guvernul distrugerii a declarat război statului Israel. Economia israeliană, IDF (n.r. armata israeliană), societatea israeliană, toate au fost țintite de un atac direct al unui premier periculos și al unei coaliții bolnave”, acuză un manifest adoptat de manifestanții strânși luni pentru a protesta în fața Knessetului.
„Dar Israelul nu va deveni o dictatură. Noi, cetățenii israelieni, ne vom da viețile pentru a salva țara, și vom câștiga”, mai notează acesta, promițând că protestele vor continua în zilele și lunile care vor urma, până la abolirea legii.
David Barnea, directorul Mossadului, a declarat că dacă „situația evoluează într-o criză constituțională, voi fi de partea corectă. Însă deocamdată nu este cazul”.
Șeful serviciului de informații al Israelului a convocat luni o întâlnire cu angajații acestuia pentru a discuta despre modificarea sistemului judiciar. Deocamdată niciun angajat al Mossadului nu a amenințat că va demisiona dacă această lege va fi adoptată.
Mossadul a precizat de asemenea că angajaților li se permite să ia parte la proteste, cu excepția celor de rang superior.
2
10
