Premierul Mark Rutte și-a cerut scuze luni din partea statului olandez pentru rolul acestuia în comerțul cu sclavi și pentru repercusiunile acestuia despre care a afirmat că se fac simțite până în prezent, relatează Reuters.
„Astăzi îmi cer iertare. Timp de secole statul olandez și reprezentanții săi a permis și stimulat sclavia și au profitat de pe urma acesteia”, a declarat el în timpul unui discurs televizat pe care l-a ținut la Arhivele Naționale Olandeze.
„Este adevărat că nimeni de astăzi nu poartă o responsabilitate personală pentru sclavie, însă statul olandez poartă responsabilitatea pentru suferința imensă care le-a fost cauzată celor luați în sclavie și descendenților lor”, a adăugat el.
Scuzele acestuia vin într-un context mai amplu de analizare în Olanda a trecutului colonial al țării și a eforturilor de a înapoia obiectele de artă luate din fostele colonii.
În luna ianuarie a acestui an regele Willem-Alexander a renunțat la folosirea faimoasei trăsuri a familiei regale olandeze din cauza controverselor legate de legăturile acesteia cu sclavia.
Scuze primite cu răceală
Unii au refuzat însă scuzele prezentate luni de premierul olandez, considerând că acestea ar fi trebuit să vină în data de 1 iulie a anului viitor din partea regelui Willem-Alexander la aniverarea a 160 de ani de când Olanda a abolit sclavia.
„E nevoie de doi pentru un tango, scuzele trebuie primite”, a declarat la scurt timp după discurs Roy Kaikusi Groenberg, un membru al Honor and Recovery Foundation, o organizație cu filiale în Surinam, o fostă colonie olandeză, și Olanda.
Acesta a spus că activiștii care sunt descendenți ai sclavilor s-au zbătut timp de ani de zile pentru a schimba discursul public în Olanda iar acum nu au fost consultați suficient înainte de discursul lui Rutte.
„Modul în care guvernul a gestionat asta pare ca o râgâitură neocolonială”, a afirmat el.
Rutte a admis că evenimentele dinaintea comentariilor sale oficiale au fost gestionate cu stângăcie și a anunțat că guvernul său va trimite reprezentanți în Surinam, precum și în insulele din Caraibe care încă fac parte din Regatul Olandei, având grade diferite de autonomie: Curacao, Sint Maarten, Aruba, Bonaire, Saba și Sint Eustatius.
„Punct de cotitură” în istoria Olandei
Evelyn Wever-Croes, premierul Arubei, a salutat însă luni discursul premierului olandez, afirmând că acesta reprezintă „un punct de cotitură în istoria cu Regatul”.
Comentariile lui Rutte au venit ca urmare a recomandărilor unei comisii naționale create după uciderea în 2020 a afro-americanului George Floyd de către poliția din Minneapolis, Olanda fiind una dintre țările în care au avut loc manifestații de solidaritate cu mișcarea Black Lives Matter.
Comisia a concluzionat anul trecut că participarea Olandei la comerțul cu sclavi a reprezentat o crimă împotriva umanității și a recomandat guvernului lui Rutte să prezinte scuze oficiale și să plătească reparații.
Rutte a declarat luni că guvernul său acceptă pe deplin concluziile comisiei, inclusiv că sclavia a fost o crimă împotriva umanității. El a exclus însă la o conferință de presă pe care a susținut-o săptămâna trecută plătirea unor reparații, anunțând în schimb că guvernul său va crea un fond de educație cu un buget de 200 de milioane de euro.
Istoricii estimează că negustorii cu sclavi din Olanda au transportat peste jumătate de milion de africani în Americi, majoritatea înspre Brazilia și insulele din Caraibe. Un număr cel puțin la fel de mare de asiatici au fost înrobiți în Indiile de Est, numele din trecut al Olandei pentru Indonezia de astăzi.
Numeroși olandezi se mândresc cu istoria navală glorioasă a țării și trecutul său proeminent în ceea ce privește comerțul însă în școli copiii sunt învățați despre rolul țării în comerțul cu sclavi.
2
4
