Parlamentul ungar a adoptat luni primele măsuri anticorupţie menite să reducă îngrijorările Comisiei Europene, care blochează fonduri de miliarde de euro în aşteptarea reformelor privind statul de drept în Ungaria, relatează AFP, Reuters şi Agerpres.

Viktor OrbanFoto: ATTILA KISBENEDEK / AFP / Profimedia

Două amendamente au fost adoptate cu o largă majoritate, potrivit rezultatelor votului comunicate pe website-ul parlamentului de la Budapesta.

Unul dintre amendamente, adoptat cu 136 voturi pentru, şapte voturi împotrivă şi 14 abţineri, ar urma să le permită cetăţenilor să facă plângere în faţa instanţelor de judecată dacă ei consideră că Parchetul a pus capăt în mod arbitrar unei anchete pentru corupţie.

Un al doilea text vizează consolidarea transparenţei procesului legislativ: acesta face apel la ameliorarea dezbaterii publice, în contextul în care majoritatea legilor sunt în prezent adoptate fără o consultare prealabilă.

De asemenea, va fi creată o „autoritate independentă” pentru a controla mai bine utilizarea fondurilor UE, o măsură care va fi adoptată până marţi.

Budapesta speră că va convinge astfel Bruxellesul să-i deblocheze PNRR-ul

În luna septembrie, Comisia Europeană a propus ca Ungaria să fie privată de 7,5 miliarde euro, trimiţând dosarul în curtea Consiliului UE, instituţia ce reprezintă statele membre.

Guvernul ultraconservatorului Viktor Orban este suspectat de Bruxelles de slăbirea statului de drept şi de utilizarea banilor europeni pentru îmbogăţirea apropiaţilor săi.

Budapesta a promis în total 17 măsuri cheie, printre care unele adoptate prin simplu decret, pentru a remedia „neregulile şi carenţele” denunţate de Bruxelles şi pentru a împiedica conflictele de interese.

Guvernul ungar speră că astfel va convinge Bruxellesul să deblocheze planul său de relansare post-Covid-19 (subvenţii în valoare de 5,8 miliarde de euro), fonduri de care Ungaria are nevoie mai mult ca niciodată.

Ungaria este singura ţară din UE al cărui plan nu a primit niciodată undă verde din partea Comisiei Europene, pentru aceleaşi motive legate de nerespectarea statului de drept.

Organizaţia neguvernamentală Transparency International, care plasează Ungaria pe penultima poziţie din UE în materie de corupţie, s-a declarat totuşi „sceptică” în legătură cu eficacitatea măsurilor, întrucât „sistemul a fost pervertit” de la revenirea lui Viktor Orban la putere, în 2010.

Citește și: