Cancelarul german Olaf Scholz se va întâlni în seara zilei de joi cu șefii de stat și guvern ai statelor baltice, pentru a discuta despre criza din Ucraina. Letonia, Lituania și Estonia fac eforturi pentru a se adopta o linie dură față de Rusia. Scholz îi va primi în Cancelaria din Berlin pe președintele lituanian, Gitanas Nauseda, pe prim-ministrul estonian, Kaja Kallas și pe premierul leton, Krišjānis Karinš. Înainte de întâlnire, Kallas s-a exprimat în favoarea livrării de arme Ucrainei, pentru a se apăra împotriva Rusiei.
„Depinde de fiecare țară, ce fel de ajutor vrea să ofere Ucrainei. Credem că este foarte important să ajutăm Ucraina în orice mod putem”, a declarat ea pentru agenția germană de presă, dpa, citata de Tageszeitung.de. „Estonia este pregătită să furnizeze arme și muniții pentru a ajuta Ucraina, în cooperare cu aliații noștri, să se apere împotriva agresiunii ruse”, a adăugat ea.
Printre altele, Estonia a cerut guvernului german să i se permită să livreze în Ucraina nouă piese de artilerie cu o rază de acțiune de 15 kilometri, care provin din stocurile fostei RDG.
Pentru transferul acestor arme este nevoie de acordul Germaniei. Guvernul federal examinează cererea de săptămâni întregi, dar a refuzat până acum să furnizeze arme letale Ucrainei.
Alături de Polonia, fostele republici sovietice Estonia, Letonia și Lituania se numără printre țările UE care se învecinează cu Rusia. Prin urmare, ele se simt în mod deosebit amenințate de puternica țară vecină - și pledează pentru un curs dur față de aceasta. De exemplu, statele baltice resping gazoductul Nord Stream 2 din Rusia până în Germania, despre care Scholz tace, în continuare.
Angajamente și tăceri
Cancelarul german Olaf Scholz a acordat luni un interviu live, de 20 de minute, lui Jake Tapper de la CNN, în limba engleză - ceva ce Angela Merkel nu a îndrăznit să facă, în timpul mandatului de cancelar. O engleză cursivă, precisă, o atitudine mult mai vioaie decat în interviurile date în Germania.
El și-a explicat poziția față de una dintre cele mai periculoase crize din Europa, de la sfârșitul Războiului Rece. Scholz a spus că e o „prostie totală”, faptul că Germania ar fi mai mult un aliat al Rusiei, decât al Occidentului. „Vom acționa absolut împreună, dacă Rusia invadează Ucraina”, a precizat el. Scholz a mai declarat pentru CNN că nu e adevărat că Germania ar fi refuzat armatei britanice drepturile de survol, pentru a transporta arme în Ucraina.
El a subliniat acest lucru și în timpul recentei sale vizite în SUA, la cina cu liderul majorității democrate din SUA, Chuck Schumer, și cu liderul grupului parlamentar republican, Mitch McConnell, respingând ideea ca ar cultiva relații speciale cu Moscova.
Dar există încă o chichiță, care are de-a face cu o anumită încăpățânare a lui Scholz. Când vorbește de acțiune comună și că toată lumea va face aceiași pași, aceasta implică și relațiile energetice cu Rusia. El însă nu menționează în mod explicit gazoductul Nord Stream 2. În prezența lui Scholz în SUA, președintele Biden a subliniat însă că, dacă tancurile rusești trec granița în Ucraina, „atunci nu va mai exista Nord Stream 2”.
Mediere și soldați
Joi va avea loc la Berlin o altă întâlnire importantă pe tema crizei ruso-ucrainene: părțile aflate în conflict vor sta la aceeași masă, pentru a doua oară, de când trupele au început să se desfășoare la granița cu Ucraina. Consilierii în politică externă ai celor doi președinți de stat, rus și ucrainean, se întâlnesc cu colegii lor din Germania și Franța, care mediază în conflict.
Eforturile de rezolvare a crizei continuă și la alte niveluri. Președintele american, Joe Biden, l-a sunat la telefon pe președintele francez, Emmanuel Macron, după vizitele acestuia la șefii de stat de la Moscova și Kiev. Cei doi au vorbit despre inițiativele diplomatice în curs și despre „eforturile de descurajare”, în strânsă coordonare cu aliații. Iar ministrul german de externe, Annalena Baerbock, s-a aflat marți, 8 februarie, în estul Ucrainei.
Marea Britanie își continuă, de asemenea, încercările diplomatice de mediere în conflictul din Ucraina. Premierul Boris Johnson urma să se deplaseze joi la secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la Bruxelles și in Polonia. Acolo, el va discuta cu președintele Andrzej Duda și cu prim-ministrul Mateusz Morawiecki. Johnson a fost deja la Kiev, săptămâna trecută.
Secretarul britanic de externe, Liz Truss, a sosit miercuri la Moscova pentru o vizită de două zile. După aterizare, ea a cerut Rusiei să-și retragă imediat trupele de la granița cu Ucraina. „Orice intruziune ar fi o mare greșeală. Singura cale este diplomația, iar Rusia trebuie să urmeze această cale”, a spus Truss.
Guvernul britanic a pus în stare de așteptare încă 1.000 de soldați staționați în Marea Britanie – în eventualitate unei „crize umanitare” în regiunea conflictului. Ministerul Apărării din UK a anunțat deja luni că va trimite încă 350 de soldați în Polonia.
Manevrele militare
Paralel cu inițiativele diplomatice, Rusia și Belarus vor să înceapă oficial joi manevre militare comune. Exercițiile, inclusiv în sudul Belarusului, la granița cu Ucraina, ar fi necesare având în vedere „amenințarea fără precedent”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit agenției Interfax, citată în presa germană.
Acestea nu sunt primele exerciții de acest gen, dar de data aceasta au fost mai ample decât de obicei, din cauza tensiunilor cu Occidentul. În ultimele zile au avut deja loc manevre individuale, ale ambelor armate.
NATO acuză guvernul rus că a relocat aproximativ 30.000 de soldați în Belarus, împreună cu care Rusia creează o amenințare pentru Ucraina vecină. Rusia nu a fost de acord cu această acuzație, argumentand ca exercițiul a fost în conformitate cu dreptul internațional, iar numărul maxim de soldați stipulat in acorduri nu va fi depășit. De asemenea, s-a spus de la Moscova că forțele armate ruse vor părăsi Belarusul, după încheierea manevrei.
Concomitent cu manevrele ruso-belaruse, Ucraina a anunțat exerciții militare la nivel național, în primul rând în scopul instruirii cu noile arme occidentale.
