​"Vom face tot ce este necesar pentru a asigura securitatea și apărarea tuturor aliaților și am precizat că în continuare orice agresiune împotriva Ucrainei ar avea un preț foarte mare.", a declarat marți secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la finalul unei întâlniri cu premierul Nicolae Ciucă. Oficialul a spus că NATO a transmis un mesaj clar Rusiei că vor exista consecințe grave dacă vor mai folosi încă o dată forța împotriva Ucrainei, dar că în același timp este deschisă la dialog.

Intalnire Nicoale Ciuca-jens StoltenbergFoto: Hotnews

• "Continuăm să evaluăm implicațiile pentru securitatea Alianței. NATO va răspunde întotdeauna în mod hotărât oricărei amenințări la adresa securității, inclusiv prin consolidarea poziției noastre de apărare colectivă.
• Vom face tot ce este necesar pentru a asigura securitatea și apărarea tuturor aliaților și am precizat că în continuare orice agresiune împotriva Ucrainei ar avea un preț foarte mare.
• De asemenea vom continua să susținem politic și practic Ucraina și susținem dreptul fiecărei națiuni asupra propriei suveranități de a-și alege propria cale și suntem de acord ca Ucraina să-și aleagă propria cale. Epoca sferelor de influență s-a terminat.", a declarat marți Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, după o întâlnire cu premierul României.

În același timp acesta a spus că NATO rămâne deschisă dialogului și speră ca situația să fie detensionată.

• "Rămânem pregătiți pentru un dialog semnificativ cu Rusia și intenționez să convoc o nouă Reuniune a Consiliului NATO cu Rusia cât mai curând posibil în următorul an. Orice dialog cu Rusia trebuie să se bazeze pe principiile de bază ale securității europene și să abordeze preocupările NATO cu privire la acțiunile Rusiei și trebuie să aibă loc în consultare cu partenerii europeni ai NATO, inclusiv cu Ucraina.", a spus Stoltenberg.

La rândul său, premierul Nicolae Ciucă l-a asigurat pe oficialul NATO că România va continua să-și respecte angajamentul de a asigura 2% din PIB pentru Apărare, dar și cum ar putea fi întărită apărarea pe flancul estic.

• "Totodată în discuțiile avute ne-am axat cu precădere pe situația privitoare la securitatea din jurul Ucrainei și de la Marea Neagră. Actuala comasare de trupe rusești este semnificativă, neprovocată și nejustificată.
• Nu putem înțelege cum măsurile și acțiunile NATO și ale Ucrainei pot fi considerate provocări. În momentul de față evaluăm în cadrul Alianței implicațiile acestei situații.
• Este de la sine înțeles că NATO își va apăra toți membrii deoarece angajamentul nostru de apărare colectivă rămâne piatra de temelie a Alianței.
• Am discutat cu secretarul general Stoltenberg cum am putea să ne consolidăm securitatea mai eficient. Evoluția actuală a securității confirmă încă o dată nevoia de a întări acțiunile de descurajare a amenințărilor și de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră într-o manieră coerentă și echilibrată. În același timp dincolo de axarea pe mai multă prevenție și apărare cred că trebuie să aibă loc o detensionare a situației.", a spus Nicolae Ciucă.

Întrebat dacă s-a discutat despre o sporire a forțelor aliate în zonă și în ce măsură cetățenii români sunt protejați, premierul a spus că garanțiile de securitate sunt date de apartanența noastră la NATO.

• "România este protejată întâi de toate de faptul că este membră NATO și beneficiază de toate garanțiile de securitate asigurate prin acest statut.
• De asemenea este în analiză tot ceea ce poate să constituie pachetul de măsuri pe care Alianța poate să le asume în eventualitatea unui astfel de demers al Federației Ruse. Dar în continuare ne-am exprimat convingerea că există posibilități de dialog și de a găsi soluții pașnice.", a spus Ciucă.

Întrebat cât de aproape sunt membrii NATO pentru a ajunge la un consens vis-a vis de propunerile Rusiei, secretarul general Jens Stoltenberg a spus că orice dialog cu Rusia trebuie să respecte principiile NATO, inclusiv dreptul fiecărei națiuni de a-și alege propria cale.

• "De asemenea, când ne aflăm în dialog cu Rusia, inclusiv cu Ucraina, este foarte important să împărtășim și îngrijorările pe care le are NATO. Toți aliații noștri sunt hotărâți să ajute la scăderea acestei tensiuni cu Rusia din ultimele săptămâni. Este un efort militar care continuă și este neprovocat și inexplicabil. Nu există un răspuns clar a intenției pe care o are Rusia atât timp cât a îngrămădit la granița cu Ucraina un cumul de forțe. În același timp vedem răspunsurile relativ agresive ale Rusiei și Rusia a folosit forța împotriva Ucrainei și înainte.
• Noi am transmis un mesaj clar Rusiei că vor exista consecințe grave dacă vor mai folosi încă o dată forța împotriva Ucrainei, dar în același timp suntem deschiși la dialog.", a mai spus secretarul general al NATO.

Statele Unite au spus că vor răspunde Rusiei cu privire la „lista de cerințe” în materie de securitate în cursul acestei săptămâni

Statele Unite s-au declarat vineri pregătite să discute propunerile Rusiei menite să limiteze drastic în vecinătatea acesteia influenţa americană şi a NATO, dar au atenţionat încă o dată Moscova că o invazie asupra Ucrainei ar avea consecinţe „masive”, scriu AFP, Reuters şi Agerpres.

„Suntem pregătiţi să discutăm”, chiar dacă „documentele (cu propunerile formulate de Moscova) cuprind unele lucruri despre care ruşii ştiu că sunt inacceptabile”, a declarat un înalt responsabil american ce s-a adresat presei cu condiţia anonimatului.

El a precizat că Washingtonul va răspunde Moscovei în cursul săptămânii viitoare cu propuneri mai concrete asupra formatului oricăror discuţii, după ce se va consulta cu aliaţii europeni.

Unele propuneri venite din partea Rusiei privesc relaţiile cu NATO, altele au legătură cu relaţiile cu cele 57 de state membre ale OSCE, în special Ucraina şi Georgia (care la summitul NATO din 2008 de la Bucureşti au primit promisiunea că într-o zi vor deveni membre ale Alianţei, promisiune pe care Rusia o doreşte acum revocată explicit), iar un alt set de propuneri privesc chestiunile referitoare la dezarmare discutate în mod curent la nivel bilateral între Washington şi Moscova, a detaliat oficialul american.

„Reflectăm aşadar la modul de a face acest lucru în aşa fel încât statele vizate să fie la masa negocierilor, iar când vorbim despre securitatea europeană toţi cei care au interese aici să participe”, a asigurat acesta.

„Vom avea, presupun, şi o listă cu subiecte de preocupare cu privire la poziţia şi comportamentul Rusiei, pe care le vom aduce la masa negocierilor”, a ţinut să adauge responsabilul american.

În acest context, „dacă va exista o agresiune în plus asupra Ucrainei, aceasta va avea consecinţe masive, masive, şi acest lucru va costa foarte scump”, a insistat el, reafirmând că Washingtonul este în continuare foarte preocupat de comasarea „extinsă şi neprovocată” a unor trupe ruseşti în apropierea frontierei ucrainene.

Statele Unite nu vor face compromisuri asupra principiilor cheie pe care se bazează securitatea europeană în discuţiile pe care le va avea cu Rusia, a asigurat oficialul citat. Şi purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a promis mai devreme că „nu vor exista discuţii (cu Rusia) asupra securităţii europene fără aliaţii şi partenerii europeni” ai SUA.

Moscova a dezvăluit vineri propunerile pe care le-a transmis deja oficial Washingtonului pentru limitarea influenţei militare americane şi a NATO în vecinătatea Rusiei şi doreşte să negocieze imediat cu SUA aceste măsuri, considerându-le esenţiale pentru evitarea unei escaladări a tensiunilor.

Rusia nu mai este dispusă să accepte actuala situaţie, a spus vice-ministrul de externe rus Serghei Riabkov, care a prezentat în faţa presei propunerile avansate Washingtonului.

Incluse de Moscova în două texte pe care le-a denumit „Tratat între SUA şi Federaţia Rusă asupra garanţiilor de securitate” şi „Acord asupra măsurilor pentru a asigura securitatea Federaţiei Ruse şi a statelor membre” ale NATO, aceste propuneri cuprind în special renunţarea la orice nouă extindere a Alianţei Nord-Atlantice, inclusiv către Ucraina.

Printre altele, Moscova mai cere NATO să nu desfăşoare niciun fel de activitate militară (crearea de baze, utilizarea infrastructurilor etc.) în Ucraina, Europa de Est, Caucaz şi Asia Centrală, iar Statele Unite şi Rusia să renunţe fiecare la desfăşurarea de rachete cu rază scurtă şi intermediară de acţiune în amplasamente de unde pot lovi cealaltă parte şi să dezafecteze orice infrastructură militară deja existentă pentru amplasarea unor asemenea arme.