Decizia președintelui tunisian Kais Saied de a suspenda activitatea Parlamentului pentru 30 de zile și de a-și acorda puterea executivă aruncă țara în necunoscut, subliniază experții, pentru care continuarea democratizării țării va depinde în mod excepțional de durata acestor măsuri, potrivit AFP.

Kais SaiedFoto: en.wkipedia.org

Ce a declanșat aceste decizii?

Saied, ales ca independent în 2019 când nu avea experiență la putere, a fost angajat timp de șase luni într-o confruntare cu Ennahdha, o formațiune de inspirație islamistă și principalul partid parlamentar, iar criza continuă în absența dialogului.

Duminică au izbucnit proteste în multe orașe din Tunisia împotriva guvernului lui Hichem Mechichi, susținut de Ennahdha, în principal împotriva gestionării crizei Covid după noul focar de cazuri.

Președintele, de asemenea șeful armatei, anunță seara demiterea lui Mechichi cu care se afla și el în conflict și suspendarea activităților Parlamentului.

Apelurile la demonstrații au circulat în ultimele zile pe rețelele sociale de la grupuri neidentificate, cerând printre altele o schimbare a Constituției și o perioadă de tranziție care să lase un loc mare armatei, menținându-l în același timp pe Saied în fruntea statului.

Dincolo de aceste grupuri, care au mobilizat câteva mii de oameni, ostilitatea opiniei publice a fost exacerbată mai mult de gestionarea deficitară a crizei sănătății.

Contrastul dintre fotografiile ui Mechichi întâlnindu-și miniștrii într-un hotel de lux de pe coasta tunisiană, sfidându-se restricțiilor de sănătate și suferința îngrijitorilor care se tem de terminarea stocurilor de oxigen, a cristalizat nemulțumirea.

Criza sănătății este grefată pe o profundă criză socială, Tunisia nemaivăzând de la revoluția sa din 2011 reformele necesare pentru a-și adapta modelul economic și a permite o viață demnă tuturor.

Țara puternic îndatorată, care negociază în prezent un al patrulea plan de ajutor în zece ani cu Fondul Monetar Internațional, a fost puternic lovită de scăderea turismului, care reprezintă 14% din PIB.

Dacă președintele și-a păstrat o anumită popularitate, protestatarii l-au criticat pentru lipsa acțiunilor concrete în fața crizei.

Este o lovitură de stat?

Ennahdha, care își extrage puterea din baza sa parlamentară, a numit suspendarea Adunării o „lovitură împotriva democrației”.

Kais Saied îi asigură că aplică articolul 80 din Constituție, care prevede în caz de „pericol iminent” posibilitatea de a lua „măsurile” necesare, a căror natură nu este specificată.

„Deciziile domnului Saied nu sunt constituționale”, a spus politologul Selim Kharrat.

Pentru Fadil Aliriza, redactor-șef al site-ului de știri Meshkal, „există o concentrare de putere” în mâinile președintelui, dar „rămâne de văzut dacă este temporar sau dacă va dura”.

Aceste măsuri se aplică timp de 30 de zile, după care Curtea Constituțională este responsabilă de a decide asupra eventualei reînnoiri a acestora.

Dar de la adoptarea Constituției în 2014, calculele politice ale partidelor au împiedicat înființarea acestei instituții, lăsând țara lipsită de controale.

Ce consecințe apar?

Pentru Kharrat, „este prea devreme pentru a spune dacă acest lucru poate constitui un șoc pozitiv sau există un risc real de derivare către o formă de regim autocratic”.

Saied s-a bazat în această acțiune pe armată.

Puternicul centru sindical UGTT și-a susținut implicit abordarea, solicitând în același timp continuarea procesului democratic lansat în 2011.

Dar, în afară de revocarea a doi miniștri, inclusiv al Apărării, președinția nu a concretizat încă modificările anunțate, inclusiv numirea unui nou prim-ministru, sau foaia de parcurs detaliată pentru a ieși din criză.

„Va fi necesar să vedem dacă domnul Saied începe negocierile sau dacă continuă să ia decizii unilaterale”, subliniază Kharrat.

"Există un obiectiv de restabilire a eficienței statului, dar va fi necesar să se asigure implicarea unui număr mare de actori", adaugă analistul Grupului Internațional de Criză, Michael Ayari. „Suntem în necunoscut, cu riscul de derivări, inclusiv sângeroase”.

Birourile Ennahdha au fost jefuite în mai multe orașe de susținătorii lui Saied duminică seara. Și în fața Parlamentului luni, la Tunis, cele două tabere s-au atacat reciproc cu proiectile.

"Ennahdha a încercat să-și mobilizeze susținătorii, dar ei știu că nu au niciun interes să împingă violența: acest lucru a avut adesea un efect contraproductiv", a spus Aliriza.