​Summitul istoric dintre președinții Joe Biden și Vladimir Putin care a avut loc miercuri la Genevaa fost un prilej pentru ca cei doi să abordeze o serie de subiecte fierbinți, deși nimeni nu s-a așteptat ca discuțiile să conducă la progrese semnificative sau la o detensionare semnificativă a relațiilor bilaterale atunci când este vorba despre drepturile omului sau atacurile cibernetice. Dincolo de jocul de imagine și de putere, cert este că relațiile diplomatice vor reintra în normalitate, ambasadorii celor două țări urmând să revină la post în Washington și Moscova.

Joe Biden la o conferinta de presaFoto: Peter Klaunzer / AFP / Profimedia Images

Cine a pierdut și cine a câștigat în urma discuțiilor de la Geneva? Mulți comentatori susțin că Putin este cel care a obținut tot ce a vrut de la acest eveniment, relatează CNN, iar The Guardian trece în revistă cinci concluzii la cald.

1) Bizara și imprevizibila epoca Trump a luat sfârșit

În 2018, președintele american de atunci Donald Trump a fost protagonistul unui summit catastrofal care l-a pus într-o lumină bună pe Vladimir Putin, în conferința de presă comună ce a urmat discuțiilor de la Helsinki. Trump declara că are încredere în asigurările pe care i le-a dat Putin, potrivit cărora Rusia nu s-a amestecat în alegerile prezidențiale din SUA, în ciuda anchetei desfășurate acasă și a informărilor serviciilor secrete americane.

Prin contrast, la finalul discuțiilor de la Geneva, am putut observa o oarecare reîntoarcere la normalitate, președintele Joe Biden și echipa sa venind cu temele făcute, summitul fiind bine pregătit și nu rezultatul unei improvizații. Biden a abordat o atitudine relaxată și pragmatică, spunându-i lui Putin că își dorește o relație stabilă și ”predictibilă”, după tensiunile acumulate în ultima vreme.

Biden a mai spus, în conferința de presă, că nu crede că Putin își dorește un nou Război Rece. Summitul a respectat toate rigorile și codurile diplomatice: strângerea de mâini, câteva ore de discuții în spatele ușilor închise și conferințe de presă separate.

A fost aproape ca un exercițiu de exorcizare a fantomelor de la Helsinki. În plus, discuțiile au fost consemnate de comun acord, spre deosebire de summitul din 2018 când Trump a vrut să discute singur cu Vladimir Putin, fără propriul translator sau consilieri. Nici acum nu știm ce au vorbit cei doi.

2) America is back”

Joe Biden a marșat pe subiectul drepturilor omului în contextul condamnării și închiderii opozantului rus Alexei Navalnîi. ”America is back”, ar putea remarca cineva comparând prestația sa cu cea a predecesorului său. ”Nu aș fi președintele SUA dacă nu aș vorbi despre drepturile omului”, a fost mesajul lui Biden.

Viziunea lui Putin asupra Washingtonului rămâne una negativă. La fel ca pe vremea Războiului Rece, Vladimir Putin vede în America un adversar și un rival global. Summitul de la Geneva i-a oferit ocazia să se prezinte lumii drept egalul liderului de la Casa Albă, adică un actor la fel de influent și important pe scena politică internațională.

Acesta este și motivul pentru care mulți comentatori americani au remarcat încă dinaintea întâlnirii că, la nivel de imagine și simbol, Putin a obținut tot ce și-a dorit de la acest summit. Mai mult, unii analiști spun că discuțiile despre drepturile omului, încarcerarea lui Navalnîi sau reprimarea opozanților regimului de la Kremlin nu vor avea niciun efect.

Odată ajuns acasă, Putin nu va avea nicio reținere și își va continua politica de prigonire a opozanților săi. La fel, nu va face niciun fel de concesii în ceea ce privește Ucraina. De asemenea, este de așteptat să continute războiul strategic al atacurilor cibernetice sau al imxtiunii politice.

3)Summitul a avut însă câteva rezultate concrete, având în vedere deteriorarea relațiilor bilaterale. Ambasadorii celor două țări vor reveni la posturile lor de la Washington și Moscova, astfel încât putem vorbi despre o normalizare la nivel diplomatic.

În același timp, vor exista consultări între Departamentul de stat al SUA și ministerul afacerilor externe al Rusiei pe o serie de subiecte, de la tratatul nuclear, care va expira în 2024, și securitatea cibernetică.

4)Putin, maestrul manipulării

Liderul de la Kremlin rămâne un maestru la manipulării și al distorsionării realității. Întrebat la conferința de presă de către jurnaliștii occidentali de ce tinerii din Rusia nu au dreptul de a demonstra împotriva guvernului sau cum se face că opozanții săi sunt otrăviți, Putin a răspuns arătând cu degetul spre SUA și invocând violențele de la Capitoliu, din 6 ianuarie, când suporterii lui Trump au luat cu asalt Congresul, contestând rezultatul alegerilor prezidențiale. Putin a declarat că cei 400 de suporteri Trump nu făceau altceva decât să exprime revendicări politice rezonabile, iar acum riscă închisoarea. Rusia dorește să evite astfel de situații, a adăugat el.

5) Atunci când îi convine, Putin poate fi punctual

Vladimir Putin are o reputație de bărbat care se lasă așteptat, aceasta fiind o tactică utilizată deliberat pentru a marca puncte în raportul de forțe cu ceilalți lideri, la astfel de reuniuni. La summitul de la Geneva, echipa americană s-a asigurat însă că acest lucru nu se va întâmpla cerând ca primul care sosește la Vila La Grange să fie președintele rus.

În 2012, președintele american de atunci Barack Obama l-a așteptat nu mai puțin de 40 de minute, la întâlnirea din marja reuniunii G20. Trei ani mai târziu, în Mexic, a întârziat o oră la audiența cu Papa Francisc. Și Regina Elizabeth a fost pusă în aceeași ipostază, pentru 14 minute, în cursul unei vizite de stat pe care Putin a făcut-o în Regatul Unit, în 2003.