Un angajator poate interzice purtatul vălului islamic la muncă, în cadrul unei politici de neutralitate religioasă, a apreciat joi avocatul general al Curții de Justiție a UE (CJUE), potrivit AFP.
Tribunalul muncii din Hamburg (nord) și Curtea federală a muncii (Bundesarbeitsgericht) au fost sesizate de angajate musulmane ale căror angajatori le-au cerut să renunțe la vălul islamic la locul de muncă. Aceste două jurisdicții au întrebat CJUE dacă regulile respectivelor companii sunt în conformitate cu directiva privind egalitatea de tratament în materie de locuri de muncă.
Avocatul general, în concluziile publicate joi, a reamintit că directiva cere absența oricărei discriminări directe sau indirecte pe bază de religie.
Bazându-se pe jurisprudență, acesta a apreciat că "interdicția privind purtatul oricărui semn vizibil al convingerilor politice, filosofice sau religioase la locul de muncă, care decurge dintr-o regulă internă a unei companii private, nu constituie o discriminare directă bazată pe religie sau pe convingeri cu privire la muncitorii care respectă anumite reguli vestimentare în aplicarea preceptelor religioase".
Avocatul general consideră între altele că angajatorul are libertatea de a interzice „doar purtatul de semne ostentatorii de mari dimensiuni".
Acesta arată că o politică de neutralitate a unei companii "nu este incompatibilă cu purtatul de către angajați a unor semne religioase, vizibile sau nu, dar de talie mică, altfel spus discrete, și care nu se remarcă la o primă vedere".
Însă vălul islamic nu constituie un semn religios de talie mică, spune avocatul general, care recunoaște însă că nu CJUE stabilește definiția acestui termen și că în orice situație contextul poate juca un rol.
"Revine deci jurisdicției naționale să examineze situația caz cu caz", a subliniat el.
CJUE nu este obligată să urmeze concluziile avocatului general, dar în general le respectă.
14
2
