Hotnews utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care Hotnews.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform 
Noul președinte va semna un decret pentru abolirea „politicii din Mexico City”, care interzice Statelor Unite să finanțeze orice ONG internațional de îndată ce va oferi chiar sfaturi privind avortul.
Politica din Mexico City este o politică guvernamentală a Statelor Unite care blochează finanțarea federală a SUA pentru organizațiile neguvernamentale (ONG-uri) care oferă consiliere sau recomandări privind avortul, care pledează pentru dezincriminarea avortului sau extinderea servicii de avort.
Politica din Mexico City a fost implementată pentru prima dată în 1984 de către administrația Reagan. De atunci, Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) a pus în aplicare politica în toate administrațiile republicane ulterioare și a anulat politica în mandatul tuturor administrațiilor democrate.
După punerea sa în aplicare inițială de către președintele republican Ronald Reagan în 1984, politica a fost anulată de președintele democratic Bill Clinton în ianuarie 1993, reinstituită în ianuarie 2001 de președintele republican George W. Bush, anulată în ianuarie 2009 de președintele democratic Barack Obama și reintegrată în ianuarie 2017 când președintele republican Donald Trump a preluat funcția.
Potrivit unui raport guvernamental, a avut un impact asupra a 1.300 de proiecte internaționale în 2018 și a forțat ONG-urile din acel an să renunțe la peste 150 de milioane de dolari.
Avortul a fost legal în Statele Unite de la o decizie a Curții Supreme din 1973, dar împarte în continuare puternic populația americană, opoziția fiind încă foarte puternică în cercurile religioase.
Ca în fiecare an în jurul datei aniversare a acestei stopări istorice, adversarii avortului au planificat să fie auziți vineri. Dar pandemia îi determină ca „marșul” lor să fie virtual spre deosebire de anul trecut când a participat și onald Trump.
Într-o perioadă favorabilă dreptului femeilor de a alege să avorteze, miliardarul republican câștigase votanții din dreapta religioasă, dându-se drept un adversar acerb al avortului.
Pentru a-i satisface, administrația sa a refuzat „politica Mexico City” la nivel național, cerând centrelor de planificare familială să facă distincție fizică între consultațiile ginecologice și cele legate de avort, cu condiția pierderii fondurilor federale. Un sfert din aceste structuri fuseseră penalizate.
În decretul său, Joe Biden abordează acest subiect, dar cu prudență. El va ordona „acțiuni imediate pentru a analiza dacă ar trebui să inverseze aceste reglementări”, potrivit unei declarații a Casei Albe.
De asemenea, textul nu spune nimic despre „Amendamentul Hyde”, care interzice utilizarea fondurilor federale pentru rambursarea majorității avorturilor, deși Joe Biden a promis în timpul campaniei sale că îl va abroga.
În timpul primei sale conferințe de presă, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a fost întrebată despre intențiile noului președinte cu privire la acest subiect: „este un catolic devotat care merge la biserică în mod regulat”, a spus ea, a răspuns fără să spună mai multe.
În ciuda opoziției clerului față de avorturi, Joe Biden susține în mod deschis dreptul femeilor de a avorta, în conformitate cu pozițiile majorității alegătorilor săi. Dar nu a făcut din acesta un subiect important în campania sa.
Asociațiile care apără acest drept sunt, prin urmare, extrem de vigilente pentru viitor.
