Secretarul de stat american Mike Pompeo a criticat dur Turcia în timpul videoconferinței de marți a miniștrilor de externe ai țărilor membre NATO, acuzând Ankara de alimentarea tensiunilor din Mediterană și oferirea unui cadou Rusiei prin achiziția sistemului anti-aerian S-400, relatează Politico.
Ministrul turc de externe Mevlüt Çavuşoğlu a ripostat, acuzându-l pe Pompeo că i-a sunat pe aliații europeni pentru a-i îndemna să facă front comun împotriva Turciei, că a ținut orbește partea Greciei în disputele regionale și că a refuzat să vândă Ankarei sistemul american de rachete anti-aeriene Patriot.
Çavuşoğlu a acuzat de asemenea Statele Unite de susținerea unor „organizații teroriste” kurde în Siria în timp ce Turcia se lupta cu Statul Islamic și a insistat că intervențiile Franței și ale SUA de susținere a Armeniei în conflictul Nagorno-Karabakh au exacerbat conflagrația înainte ca războiul să fie câștigat de Azerbaijan cu sprijin militar turcesc.
Disputa aprinsă din timpul videoconferinței a fost confirmată de mai multe surse diplomatice și a venit pe fondul a ceea ce va fi probabil ultima reuniune la care va participa Pompeo ca secretar de stat al SUA.
Scopul principal al reuniunii era de a discuta un raport despre modul în care NATO ar trebui să se adapteze provocărilor din următorul deceniu.
Noul raport, realizat de experți independenți, a fost comandat de președintele francez Emmanuel Macron care s-a plâns anul trecut de conflictele dintre statele membre NATO, printre care și Turcia, liderul francez afirmând că alianța se află în „moarte cerebrală”.
Mai mulți aliați l-au susținut pe Pompeo, printre aceștia numărându-se ministrul de externe francez Jean-Yves Le Drian care a denunțat comportamentul Ankarei, afirmând că va fi imposibilă de atins coeziunea în interiorul alianței dacă Turcia imită intervenționismul agresiv al Rusiei.
Nava de sondare turcă Oruc Reis, aflată în centrul disputelor dintre Grecia și Turcia în estul Mediteranei
Poziție „maximală”
Până la sfârșitul reuniunii devenise clar că Turcia a fost practic izolată de cele 30 de state membre ale alianței.
Un nou apel al lui Çavuşoğlu ca NATO să își asume un rol în războiul civil din Libia a fost respins de ceilalți aliați, aceștia acuzând Turcia de exacerbarea conflictului prin trimiterea de arme și mercenari Guvernului de Acord Național de la Tripoli.
După ce Çavuşoğlu l-a acuzat pe Pompeo că SUA au adoptat o poziție „maximală” în favoarea Greciei în disputele din estul Mediteranei, ministrul grec de externe Nikos Dendias a ripostat, afirmând că dacă poziția Greciei este maximală „atunci așa este și dreptul internațional”.
Turcia a intrat în dispute puternice cu alți aliați NATO în ultimii ani dar s-a dovedit și cel mai activ militar membru al alianței și a demonstrat că nu are ezitări în ceea ce privește folosirea forței militare pentru a-și îndeplini obiectivele.
Președintele turc Recep Erdogan a intervenit nu doar în Libia ci și în Siria unde, alături de omologul său rus Vladimir Putin, a modelat în mare parte rezultatul conflictului în urma căruia dictatorul sirian Bashar al-Assad a rămas la putere.
Cel mai recent, Turcia a ajutat Azerbaijanul să obțină victoria în conflictul de 30 de ani avut cu Armenia în privința regiunii Nagorno-Karabakh.
Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a evitat întrebările despre schimbul dur dintre Pompeo și Çavuşoğlu la conferința de presă de după prima zi a reuniunii, notând în schimb că mecanismul instituit de NATO pentru evitarea riscurilor unor incidente și confruntări accidentale a contribuit la ameliorarea tensiunilor dintre Atena și Ankara.
Stoltenberg a adăugat însă că mecanismul „nu rezolvă problema principală” de fond, afirmând că soluționarea acesteia va depinde de eforturile de mediere și „voința politică a Greciei și Turciei”.
Citește și:
3
14
