Armenii și azerii rămân surzi joi la apelurile de încetare a focului iar luptele continuă, cu afirmații reciproce de pierderi grele în rândul adversarilor, în conflictul din enclava Nagorno Karabah, teritoriu azer separatist susținut de Erevan, scrie AFP.
-----------------
17:23 Un ziarist și un fotograf care relatau pentru Le Monde conflictul din Karabah au fost răniți, a declarat pentru AFP directorul de redacție al Monde Luc Bronner, fără a oferi detalii suplimentare.
16:30 Președinții rus Vladimir Putin, francez Emmanuel Macron și american Donald Trump au cerut joi, într-un comunicat comun, "încetarea imediată a ostilităților".
În calitate de lideri ai celor trei țări din Grupul de la Minsk, președinții au făcut apel la "liderii Armeniei și Azerbaidjanului să se angajeze imediat la reluarea negocierilor pe fond" sub egida OSCE.
16:15 Președintele francez Emmanuel Macron a afirmat că dispune de informații "de manieră sigură" privind prezența unor "combatanți sirieni din grupările jihadiste" în Nagorno Karabah.
Potrivit lui Macron, aceștia au „tranzitat Gaziantep pentru a ajunge în teatrul de operațiuni” din enclavă. „Este un fapt nou foarte grav care schimbă datele", a spus Macron.
-----------------
La Stepanakert, capitala autoproclamatei republici, situația era calmă în cursul dimineții, cu o prezență sporită a poliției. Două explozii au răsunat în cursul nopții iar orașul a rămas în întuneric toată noaptea, pentru a nu oferi ținte posibile dronelor azere care au lovit orașul duminică.
În a cincia zi de lupte, nicio tabără nu pare să fi câștigat un avantaj decisiv dar "luptele s-au intensificat în cursul dimineții", după cum afirma purtătorul de cuvânt al ministerului armean al Apărării, Artstrun Hovhannisian, care a susținut că "inamicul a suferit pierderi enorme".
Forțele azere, care spun de mai multe zile că au cucerit poziții controlate de 30 de ani de armeni, vin cu revendicări similare și asigură că luptătorii separatiști au fost nevoiți "să se retragă de pe pozițiile pe care le controlau pe toată linia frontului".
Nagorno Karabah, populată în majoritate de armeni, și-a proclamat secesiunea de Azerbaidjan antrenând la începutul anilor 1990 un război soldat cu 30.000 de morți. Frontul este înghețat, cu confruntări regulate, însă, în special în 2016.
"Tiruri devastatoare de artilerie"
Potrivit armenilor, au fost uciși circa 350 de soldați azeri, 15 vehicule blindate au fost distruse iar trei elicoptere au fost doborâte, unul dintre ele prăbușindu-se în Iranul vecin.
Ministerul azer al Apărării dezminte informațiile și acuză o "minciună". Anterior, evocase faptul că "toată noaptea, tiruri devastatoare de artilerie au vizat forțele armene".
Armata din Karabah spune și ea că a împiedicat azerii să-și "regrupeze trupele".
De la începutul ostilităților, duminică, au fost comunicate doar bilanțuri parțiale, care indică în total 128 de morți. În partea armeană, 104 soldați și 8 civili au fost anunțați ca fiind decedați. Baku refuză să comunice bilanțuri militare dar a anunțat moartea a 16 civili.
Fiecare tabără se laudă că a ucis sute de adversari și difuzează imagini video, precum o dronă azeră care lovește un camion de transport încărcat cu soldați, sau o înregistrare armeană, care arată numeroase corpuri în uniforma adversă întinse pe pământ.
Apelurile la un armistițiu s-au multiplicat, cum ar fi președinții rus Vladimir Putin și francez Emmanuel Macron, doi dintre cei co-președinți, alături de Statele Unite, în Grupul de la Minsk, alături de OSCE.
Cei doi președinți cer "încetarea completă a focului și, imediat ce este posibil, reducerea tensiunilor", potrivit unui comunicat al Kremlinului.
Anterior, Moscova propusese găzduirea unei "întâlniri ai șefilor diplomațiilor din Azerbaidjan, Armenia și Rusia" dar președintele azer Ilham Aliev și premierul armean Nikol Pașinian și-au reafirmat hotărârea de a lupta.
Joi, acesta din urmă a asigurat cu Nagorno Karabah luptă împotriva "terorismului internațional". "Comunitatea internațională afirmă clar de acum că tandemul turco-azer duce un război împotriva Armeniei și a Karabahului cu ajutorul mercenarilor teroriști", a adăugat el.
Rusia, putere regională care are relații cordiale cu cele două foste republici sovietice, și-a exprimat îngrijorarea față de rolul jucat de Turcia, concurent geopolitic dar cu care are relații pragmatice.
Riscul de internaționalizare a conflictului
Miercuri seara, fără a indica direct Turcia, diplomația rusă s-a declarat "foarte preocupată" de prezența în conflict a unor "teroriști și mercenari străini" veniți din "Siria și Libia", două zone unde Ankara este activă militar alături de aliați locali.
Azerbaidjanul și Turcia au negat informația și au lansat aceeași acuzație împotriva Armeniei.
Ingerința militară a Turciei nu este deocamdată dovedită, dar Armenia a acuzat Ankara că a trimis în zonă avioane F-16, piloți de drone și experți militari.
O intervenție militară directă a Turciei ar constitui o turnantă majoră și o internaționalizare a conflictului, un eventual scenariu catastrofal, într-o regiune unde numeroase puteri sunt în concurență.
