În Germania se pune din nou în discuție reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Având în vedere incidentele extremiste de dreapta din Bundeswehr, noul comisar militar, Eva Högl, declară: „Cred că este o greșeală uriașă, că a fost suspendată recrutarea”. Politiciana SPD solicita public discuții serioase la nivel politic, pe aceasta temă, inclusiv dacă ar trebui ca bărbații și femeile să servească în cadrul armatei, în egală măsură. Campania vine și pe fondul retragerii decise de președintele SUA, Donald Trump, a 9.500 de militari americani din Germania.
Serviciul militar obligatoriu a fost desființat în Germania, în anul 2011. În august 2018, atât cancelarul Angela Merkel, cât și fostul ministru al Apărării, Ursula von der Leyen, se împotriveau reintroducerii unui serviciu național obligatoriu, civil sau militar, în pofida sprijinului politic și popular din ce în ce mai favorabil acestei idei. „Nu doresc să reintroduc serviciul național”, declara fără echivoc, într-un interviu acordat televiziunii ARD, șefa guvernului de la Berlin.
Iată însă că datele problemei s-au schimbat, mai ales de când în cadrul Bundeswehr au fost identificate manifestări ale unor atitudini extremiste și rasiste.
Extremism și „armată subterană“
Chiar înainte de luarea deciziei de a promova reintroducerea serviciului militar obligatoriu, existau temeri exprimate de noul comisar pentru Apărare din Bundestagul german că „extremismul de dreapta s-ar dezvolta mai mult într-o armată profesionistă, decât într-o armată de recruți”.
Eva Alexandra Ingrid Irmgard Anna Högl, cum se numește complet noul comisar, a spus pentru Funke Mediengruppe, că Bundeswehr-ului i-ar face foarte bine „dacă o mare parte a societății își face serviciul militar, pe o perioadă limitată. De asemenea, ar fi mai dificil ca extremismul de dreapta să prolifereze în cadrul trupelor“. Potrivit acesteia, unele atitudini din Bundeswehr variază de la declarații, la conexiuni și activități extremiste de dreapta.
Întrebată dacă s-ar fi creat în cadrul Bundeswehr-ului o armată subterană, comisarul militar a răspuns: „Cu toții sperăm că nu. Nu știm”. Până acum, „nu există indicii de existență a unei armate în armată, sau ale unei armate subterane”, a spus Högl. Cu toate acestea, se impune explicarea, „cu toate mijloacele statului de drept", de ce au dispărut explozibili și muniții din depozitele armatei germane.
De mai mulți ani, extremismul de dreapta „nu a fost suficient tematizat în cadrul Bundeswehr”, a spus ea, lucru valabil și pentru serviciul de contraspionaj militar. Högl a mai menționat și activitățile extremiste de dreapta, identificate în cadrul Comandamentului Forțelor Speciale (KSK). Ministrul Kramp-Karrenbauer a anunțat, marți, că acest comandament va fi parțial dizolvat.
Högl i-a îndemnat pe soldați să fie vigilenți și „să reacționeze când un tovarăș este rasist sau antisemit“, fie „la bere sau pe social media“. „Ca un al doilea pas, soldații ar trebui să își informeze superiorii, dacă se confruntă cu extremismul de dreapta. În categoria acestor superiori ar intra și ea personal, ca și ministrul Apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer (CDU), după cum a mai precizat Högl.
Planurile lui Trump
Dincolo de prezumția rasismului, extremismului și a „armatei în armată”, lansarea ideii reintroducerii serviciului militar obligatoriu în Germania vine pe fondul deciziei oficiale a președintelui american, Donald Trump, de a retrage o parte din trupele SUA, staționate în Germania. Trump a aprobat propunerea de retragere a 9.500, dintre cei aproximativ 34.500 de militari aflați în prezent în Germania, după cum a a spus presei germane un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării.
Secretarul de stat pentru Apărare, Mark Esper, și șeful Statului Major, Mark Milley, au discutat luni cu Trump, la Casa Albă, despre planurile acestei retrageri. Într-o primă fază, nu a fost prezentată o programare în timp a acestei retrageri. În săptămânile următoare, Pentagonul va informa Congresul, iar apoi partenerii NATO, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului Apărării american.
Congresul SUA ar putea bloca, prin bugetul militar, retragerea parțială dorită de Trump, sau să o îngreuneze semnificativ. Trump candidează în noiembrie pentru un al doilea mandat de președinte de stat. Dacă pierde alegerile, un nou președinte ar putea avea alta poziție, sau ar putea amâna acest plan.
Opoziția din Congres
În Congres, opoziția la retragerea parțială s-a format deja nu doar în rândul democraților, ci și în rândul republicanilor lui Trump. Planul este privit critic, deoarece ar putea slăbi forța de apărare a NATO și ar favoriza Rusia. Prin urmare, există planuri în Senat și în Camera Reprezentanților, de a bloca retragerea parțială, prin Legea bugetului militar.
Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Jonathan Hoffman, a declarat însă că retragerea parțială ar consolida NATO și „flexibilitatea strategică” a forțelor armate ale SUA în Europa, descurajând Rusia.
Odată cu această retragere de trupe, Trump vrea să pedepsească Germania, pentru nealocarea a 2% din PIB-ul Germaniei, pentru cheltuielile militare ale NATO. Unii dintre militarii retrași din Germania ar trebui apoi să consolideze unitățile din Polonia, după cum a declarat Trump săptămâna trecută.
Guvernul federal de la Berlin nu a fost consultat de Washington înainte de luarea deciziei de retragere a trupelor, până acum fiind doar „informat” în acest sens. Mutarea trupelor din Germania mai înspre Est ar putea crește tensiunile cu Rusia.
Consecințe economice în regiunile afectate
În timpul Războiului Rece, 250.000 de soldați americani au fost staționați în Germania de Vest, pentru a contracara Uniunea Sovietică. După căderea Zidului Berlinului, a avut loc o reducere radicală: în anul 2000 au rămas doar 70.000 de soldați americani, zece ani mai târziu 48.000, astăzi mai sunt aproape 35.000. Acest lucru face ca Germania să fie a doua cea mai importantă locație a trupelor americane, la nivel mondial, după Japonia.
Retragerea a aproape 10.000 de soldați ar avea consecințe economice grave pentru regiunile afectate. Numai în landul Renania-Palatinat, peste 7.000 de persoane lucrează pentru forțele armate ale SUA, în toată țara ar fi peste 12.000. În plus, mai multe mii de angajați depind de prezența trupelor americane, în special în landurile Renania-Palatinat, Baden-Württemberg și Bavaria.
Unele dintre locațiile din Germania au o importanță vitală pentru trupele americane din Europa. Baza Forțelor Aeriene Ramstein este centrul prin care Statele Unite aduc trupe și consumabile, în zonele lor de operațiuni din Orientul Mijlociu și Africa. În apropierea localității Landstuhl se află cel mai mare spital militar american din afara Statelor Unite. În Grafenwoehr, din Bavaria, există una dintre cele mai mari zone de pregătire militară din Europa , iar în Stuttgart se afla centrele de comandă pentru trupele americane din Europa și Africa.
Citește și:
15
11
