Al 12-lea weekend de proteste în Hong Kong a fost marcat de noi confruntări violente dintre protestatari și forțele de ordine. Am stat de vorbă cu câțiva protestatari de pe străzile orașului care mi-au explicat de ce se ajunge uneori la violențe și cine sunt oamenii care-i provoacă pe polițiști.
Valul de proteste din Hong Kong, care continuă de la începutul lui iunie, a demarat ca o mișcare împotriva unei legi de extrădare prin care locuitorii Hong Kong-lui puteau fi judecaţi în China. Între timp respectiva lege a fost suspendată, dar protestele au luat amploare, devenind o luptă pentru democraţie și pentru principiul „o ţară, două sisteme”. Acesta se referă la menținerea libertăţilor de care se bucurau locuitorii Hong Kong-ului în 1997, anul în care insula a fost înapoiată Chinei de către Marea Britanie.
Protestatarii au cinci cerinţe principale către guvernul Hong Kong: retragerea completă a legii de extrădare, momentan doar suspendată; un sistem democratic prin care locuitorii Hong Kong să-și poată alege conducătorii; oprirea caracterizării protestelor ca „revolte”; eliberarea celor arestaţi (748 de persoane au fost arestate de la începutul protestelor în iunie); investigarea actelor de violenţă ale poliţiei asupra protestatarilor de către un organism independent.
Cine sunt „curajoșii” de la protestele din Hong Kong
Majoritatea protestatarilor au o istorie lungă în stradă, mulţi dintre ei participând și la „Revoluția Umbrelelor”, o mișcare de ocupare a unor zone cheie din Hong Kong care a durat 77 de zile în 2014. Spre deosebire de mișcarea din 2014, care s-a oprit odată cu arestarea liderilor de către poliţie, actualele proteste nu sunt organizate de anumiţi lideri, ci se construiesc organic, prin iniţiativa a nenumăraţi oameni care sunt conectaţi prin canale de social media.
O parte din tinerii participanţi la proteste simt că prin calea pașnică problema nu se va rezolva și apelează la provocarea prin metode violente a autorităţilor. Sunt cunoscuţi drept „curajoșii”.
Alţi protestatari, care nu-și doresc implicarea în violenţe, îi susțin pe cei din linia întâi prin propriile mijloace: le asigură primul ajutor, le oferă mâncare, băutură, echipamente de protecţie sau doar rugăciuni și binecuvântări.
„Îi susţinem pe protestatari, pe unii din ei chiar îi cunoaștem,” mi-a zis Eric, 28 ani, designer, ce venise împreună cu mama lui, Ling, 47 ani, menajeră.
„Am început acum aproximativ o lună să venim constant în prima linie și să împărţim apă și măști de gaze. Ştim că nu au destul echipament așa că ne cheltuim banii și timpul să-i ajutăm, pentru că noi nu putem lupta cu poliţia ca ei”, mi-a mai spus Eric.
Cum sunt organizați protestatarii
Vineri, zeci de mii de oameni și-au dat mâinile pe aproximativ 35 km, într-o acţiune menită să atragă atenţia internaţională într-un mod similar cu „Calea Baltică", una din cele mai mari demonstrații anti-sovietice, de la care s-au împlinit 30 de ani pe 23 August.
Atât sâmbătă, cât si duminică, după marşurile oficiale la care au participat zeci de mii de oameni, o parte din protestatari s-au confruntat cu poliţiștii. Au construit baricade din mobilier stradal, s-au înarmat cu bare metalice și bucăti de cărămizi scoase din trotuar. În timp ce protestatarii pregătiţi de luptă dezasamblau stâlpii cu semne de circulaţie sau trotuarele alaturate, zeci de alți oameni îi înconjurau cu un glob de umbrele deschise pentru a-i proteja de ochii „inamicului”.
De pe pasajele pietonale sau clădirile alăturate mulţimea scanda constant. Yeung, 20 de ani, student la inginerie, mi-a explicat ce se întâmplă:
„Nu avem lideri, așa că îi ajutăm pe cei din prima linie din spatele baricadei poziționându-ne la etajele clădirilor cu vizibilitate bună și strigându-le informaţii despre poziţia, numărul și acţiunile poliţiștilor, ca să-i avertizăm. Acum mulţimea strigă că sunt poliţiști în staţia de pompieri de lângă baricadă.”
După o perioadă de intimidare, timp în care protestatarii s-au grupat și au consolidat baricada, a început o confruntare directă cu poliţia care a dispersat mulţimea cu gaze lacrimogene, a asaltat baricada cu bastoane și a făcut câteva arestări. Protestatarii s-au regrupat câteva sute de metri mai în spate pe aceeași stradă și au construit rapid altă baricadă. Confruntarea s-a reluat, cu mai multe proiectile de gaze lacrimogene zburând spre baricadă, doar pentru a fi aruncate înapoi spre poliţiști de către protestatari.
Duminică, poliţia a folosit și gloanțe de cauciuc pentru a dispersa mulţimea, iar un poliţist a tras un foc de armă în aer când un grup de protestatari neînarmați a atacat un grup de polițiști locali, fapt care a produs consternare în rândul oamenilor.
Confruntările s-au încheiat în ambele zile mult după apus, odată cu venirea în zonă a unui număr mult mai mare de poliţiști. Duminică, au fost aduse două tunuri de apă, care au înconjurat mulțimea. Lupta a luat sfârsit pentru moment, protestatarii dispărând subit pe străzile laterale, în spiritul sloganului lor, „fiţi că apa”.
Guvernul de la Beijing și liderii locali din Hong Kong au fost relativ tăcuţi în legătură cu protestele din ultimele două saptămâni. Violenţele din acest weekend nu au primit încă o reacţie din partea autorităţilor. China a comasat trupe armate în Shenzen, la graniţa cu Hong Kong, încă de acum două săptămâni. Se așteaptă o rezolvare a situaţiei înainte de data de 1 octombrie, aniversarea a 70 de ani de la fondarea Republicii Populare Chineze. Nu se știe însă ce presupune această rezolvare.
Vezi mai jos mai multe fotografii de la protestele de sâmbătă și duminică:
Un protestatar aruncă o cărămidă spre cordonul de poliţiști aflat la aproximativ 30 m distanţă, în confruntările de duminică, 25 august. După un marș la care au participat zeci de mii de oameni, câteva mii s-au regrupat pentru o confruntare cu poliţia în care protestatarii au aruncat cu cărămizi și cocktailuri Molotov spre poliţiști, iar aceștia au folosit gaze lacrimogene, gloanţe de cauciuc și, în final, două tunuri de apă.
Protestatarii construiesc o baricadă din lemne, bambus, mobilier stradal și alte materiale la îndemână pentru a înfrunta un cordon de poliţie din apropierea secţiei din zona Kwun Tong, sâmbătă 24 august.
Un grup de poliţiști arestează un protestatar sâmbătă, 24 august. Mii de protestatari au format o baricadă aproape de o secţie de poliţie din zona Kwun Tong. Poliţiștii au folosit gaze lacrimogene pentru dispersarea mulţimii.
Un protestatar sfidează cordonul de poliţie aflat la aproximativ 50 metri distanţă. O parte dintre protestatari cred că prin metode pașnice nu vor putea obţine cele cinci cerinţe pentru care luptă în stradă.
Un protestatar urmăreste printr-un binoclu mișcările cordonului de poliţie, aflat la aproximativ 50 metri. Strategia protestatarilor este decisă de cei din linia întâi a baricadei, în funcţie de circumstante.
Protestatari din prima linie a baricadei se îmbrăţisează după un scurt diferend legat de strategia baricadei. Strategia este stabilită de comun acord între cei din prima linie în funcţie de circumstanţe.
Protestatarii returnează butelii de gaz lacrimogen către cordonul de poliţie, sâmbătă, 24 august, într-o confruntare în zona secţiei de politie Kwun Tong.
Un grup de poliţiști lansează gaze lacrimogene către baricada protestatarilor, în confruntarea de sâmbătă 24 august, în zona secţiei de poliţie Kwun Tong.
Zeci de mii de oameni au înfruntat ploaia, duminică, 25 august, pentru a mărșălui pe o distanţă de câțiva km în a 12-a săptămană de proteste din Hong Kong.
Un copil doarme pe umărul mamei în timpul marșului de duminică, 25 august, din zona Tsuen Wan.
Un grup de poliţiști avertizează protestatarii că vor trage cu gloanțe de cauciuc, în caz că mulţimea nu se dispersează, duminică, 25 august.
Gaze lacrimogene, cocktailuri Molotov și cărămizi zboară între baricadă și cordonul de poliţie în confruntarea din 25 august.
Toate fotografiile sunt realizate de Alexandra Radu.
1
20
