Rusia se declară gata să se alăture mecanismului european de schimburi cu Iranul, Instex, cu condiţia extinderii lui la importurile de aur negru iranian. O propunere care i-ar pune pe europeni într-o situaţie neplăcută faţă de administraţia Trump, potrivit Rador.
Rusia este pregătită să se alăture mecanismului european de troc cu Iranul în vederea ocolirii sancţiunilor americane împotriva Teheranului, într-o ultimă tentativă de salvare a acordului international JCPOA referitor la nuclearul iranian. Moscova este «interesată de o coordonare strânsă» cu Instex, structura de compensaţii comerciale demarată în ianuarie de Paris, Londra şi Berlin, a declarat Ministerul rus de Externe cotidianului «Financial Times».
Se are în vedere stimularea firmelor europene în vederea reînceperii comerţului cu Iranul, acum aproape rupt de lume ca urmare a deciziei administraţiei Trump de a interzice pe piaţa americană orice întreprindere care cumpără petrol iranian sau utilizează dolari pentru a exporta produse spre Teheran, inclusiv produsele de primă necesitate. O ameninţare extrem de eficace, deoarece exporturile iraniene de petrol s-au redus până la circa 0,8 milioane de barili pe zi (Mbz), faţă de 2,6 Mbjz la începutul anului 2018.
Regimul iranian ameninţă cu ieşirea din acordul semnat în iulie 2015 - care prevede îngheţarea programului său nuclear în schimbul "reintegrării" internaționale - dacă europenii nu reiau rapid achiziţiile de petrol. Este de altfel semnificativ faptul că Moscova şi-a "asortat" propunerea cu o condiţie: Instex să acopere exporturile de petrol iranian.
Instex, care nu a realizat încă nicio operaţiune, nu are ca obiectiv decât permiterea schimburilor de produse alimentare şi de medicamente, autorizate de Washington din motive umanitare, contra fisticului, a covoarelor şi a şofranului.
Moscova dispune de ani de zile de propriul său mecanism de troc cu Iranul, dar acesta nu funcţionează din cauza lipsei de apetit a iranienilor pentru produsele alimentare ruseşti şi a faptului că ruşii nu au niciun interes să cumpere petrol iranian. Teoretic, dacă se va alătura Instex, Moscova ar putea cumpăra petrol iranian pentru a-l revinde ulterior, în schimbul unui comision, unei întreprinderi europene care, din punct de vedere juridic, ar fi la adăpostul sancţiunilor Washingtonului, deoarece în teorie au cumpărat petrol rusesc.
Candidaţii la troc ar putea fi însă puţin numeroşi, de teama unor represalii informale din partea Washingtonului. Deschiderea Instex la Moscova ar fi de asemenea un act politic care nu ar întruni neapărat consensul celor zece ţări europene membre ale mecanismului.
Dacă propunerea rusească are puţine şanse să fie operaţională pe termen scurt, este vorba totuşi de transmiterea unui mesaj politic «la adresa europenilor care doresc să se distanţeze de SUA», estimează Clément Therme, cercetător la Institutul Internaţional de Studii Strategice de la Londra. «Aceasta este o modalitate de a diviza tabăra atlantică şi de a accentua dezbaterea aflată în curs la Paris, Berlin sau Roma privind absenţa unei strategii europene faţă de Statele Unite».
Instex dispune de o linie de credit de doar câteva milioane de dolari, în timp ce comerţul bilateral dintre Iran şi UE era de 20 de miliarde de dolari înaintea sancţiunilor impuse de administraţia Trump. Bruxelles nu exclude participarea unor terţe ţări la Instex, dar rămâne rezervată faţă de extinderea acestuia la comerţul cu petrol.
1
1
