Alegerile au confirmat dispariţia clivajului stânga-dreapta în favoarea unui duel Macron-Le Pen, cu o participare în creştere şi un avans al listelor pro-europene şi ecologiste.
Pentru cei care se mai îndoiau, răspunsul alegătorilor francezi, duminică, 26 mai, a fost fără apel: o profundă recompunere politică este în curs în ţara noastră, scrie Le Monde. Ea se referă atât la mizele, dominate de tripla criză de identitate, socială şi sciologică, cât şi la structurile partizane: lumea veche se prăbuşeşte, o alta apare, creând la fiecare consultare un seism de intensitate variabilă, citează Rador.
Primul scrutin intermediar de la începerea mandatului lui Emmanuel Macron, alegerile europene au adus nu una, ci trei surprize. Prima are legătură cu participarea, mult mai mare decât se prevedea. În ciuda unei campanii începute tardiv şi destul de puţin pedagogic, Europa i-a interesat în definitiv mult pe cetăţeni.
Pe marile teme ale momentului (ecologie, putere de cumpărare, imigraţie), Uniunea Europeană apare ca nivelul pertinent de intervenţie, fie că-i aprobăm sau nu activitatea. Conştientizarea globalizării, relativ tardivă în Franţa, este pe cale sa acţioneze.
A doua surpriză este avansul listelor pro-europene într-un context de foarte mare neîncredere politică: ele le devansează cu cel puţin patru puncte pe cele care pun UE sub semnul întrebării. Creşterea Europe Ecologie-Verzii are un rol în această dezvoltare. Yannick Jadot, care reprezintă a treia surpriză a acestui scrutin, nu se mulţumeşte sa promoveze culorile ecologiei, devenită prima preocupare a tinerilor. Se afirmă şi ca ca un eurofil convins şi vine, în această privinrţă, să-i dea un ajutor lui Emmanuel Macron în lupta împotriva naţionaliştilor.
Coborârea în infern a LR
Acest clivaj, departe de a se atenua după prezidenţiale, este pe cale să structureze durabil zona politică. Duelul Macron-Le Pen, reaprins cu grijă de cei doi finalişti din 2017, a învins cele două forţe politice a căror alternanţă regla viaţa celei de-a V-a Republici. Ele două, Partidul Socialist şi Les Républicains, abia totalizează 15% din voturi. Se poate spune ca nu mai cântăresc nimic. Se ştia, de la prezidenţiale, că partidul lui François Mitterrand este în dificultate. De astă dată, dreapta primeşte replica. LR a trăit, duminică, o coborâre în infern, slăbit pe aripa sa liberală de Emmanuel Macron şi pe cea suveranistă de Marine Le Pen.
Preşedinta Rassemblement national apare drept câştigătoarea scrutinului, pentru că a reuşit să capitalizeze, pe numele ei, revolta socială din iarnă, marginalizându-l, la celalalt capăt al eşichierului politic, pe Jean-Luc Mélenchon. Ea nu câştigă totuşi meciul retur contra preşedintelui Republicii, deoarece, la doi ani după alegerea sa, Emmanuel Macron rămâne principala pavăză contra RN prin eliminarea oricărei forme de alternativă. Pentru el, singurul pericol este renaşterea EELV, cu care încă nu se ştie prea bine ce vrea să facă Yannick Jadot: o forţă ancorată la stânga sau un partid "nici de dreapta, nici de stânga", cum spunea el în campania electorala?
Un lucru e sigur: fostul director de campanie al Greenpeace a înţeles că se întoarce o pagină, că politica nu se va mai face prin acorduri între aparate, ci mergând spre ONG-uri şi în societatea civilă să caute energia pentru a construi un proiect alternativ. Este în fond marea lecţie a acestor alegeri: viitorul aparţine celor care au făcut sau vor face efortul să se reinventeze, ceilalţi vor dispărea. ( traducere Rador)
0
0
