Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, nu poate face o propunere de candidat la funcția de premier în lipsa unei conduceri a Parlamentului, a decis miercuri Curtea Constituțională, potrivit Radio Chișinău.
Imposibilitatea întrunirii Parlamentului din cauza lipsei unei conduceri care să îl convoace presupune imposibilitatea șefului statului de a desemna un candidat pentru funcția de prim-ministru, potrivit unei hotărâri adoptate astăzi de Curtea Constituțională la o sesizare depusă de președinție.
Curtea a subliniat că pentru a propune un candidat la funcția de prim-ministru, șeful statului trebuie să aibă, în primul rând, un partener de dialog instituțional în persoana președintelui Parlamentului, ca reprezentant al forului legislativ. De asemenea, trebuie să fie alese organele care fac posibilă convocarea Parlamentului în ședințe, adică Biroul permanent și președintele Parlamentului, potrivit unui comunicat al Curții.
"Lipsa organului care reprezintă Parlamentul, pe de o parte, precum și lipsa organelor care fac posibilă convocarea sesiunilor sale, pe de altă parte, îl împiedică pe Președintele Republicii Moldova să desemneze un candidat pentru funcția de Prim-ministru. Circumstanțele în discuție nu echivalează cu o respingere tacită sau cu o lipsă de susținere a <
În același timp, Curtea Constituțională a stabilit că Igor Dodon este obligat să consulte facțiunile parlamentare în eventualitatea desemnării unui candidat la funcția de premier.
Parlamentul constituit în urma alegerilor din 24 februarie nu și-a ales încă o conducere din cauza imposibilității formării unei coaliții majoritare.
Igor Dodon a solicitat în 23 aprilie Curții Constituționale să interpreteze mai multe prevederi din Legea Supremă. Astfel, Dodon a vrut să știe dacă poate declanșa procedura de consultare cu facțiunile și înainta ca atare candidatura la funcția de prim-ministru în lipsa conducerii Parlamentului, dacă neîntrunirea Legislativului în lipsa organelor de conducere poate fi considerată respingere tăcită sau nesusținere candidaturii propuse. A treia întrebare era dacă poate înainta aceeași candidatură la funcția de prim-ministru în cazul în care prima încercare de numire a eșuat.
