Miniștrii de finanțe din zona euro au stabilit, vineri, la București, ca din noul grant pe care îl vor acorda Greciei o sumă de 644 de milioane de euro vor fi profiturile obținute din SMP și ANFA, iar alți 339 de milioane de euro vor proveni din reducerea de marje, relatează Mediafax.
Astfel, valoarea totală a noului grant se ridică la 973 de milioane de euro, acesta fiind acordat ca urmare noului raport prezentat de autoritățile din Grecia, la data de 3 aprilie.
Klaus Regling, CEO al European Financial Stability Facility (EFSF) și Managing Director al Mecanismului European de Stabilitate (EMS), a menționat că din cei 339 de milioane de euro din reducerea de marje, 103 milioane de euro au fost plătiți de Grecia anul trecut, banii ajungând deja în conturile din Luxemburg. Reducerea de marje reprezintă scăderea cu până la 0% a marjei de creștere a dobânzii la anumite împrumuturi acordate de EFSF.
„Iar suma mai mare, de 226 de milioane de euro, va fi plătită în iunie. Se acumulează din iulie anul trecut până în luna iunie a acestui an, cu excepția cazului în care se ia decizia să nu fie solicitată”, a adăugat Regling, în cadrul unei conferințe de presă de la București.
În schimb, suma de 644 de milioane de euro reprezintă profiturile obținute din transferurile legate de SMP (Securities Markets Programme, Programul piețelor valorilor mobiliare) și de ANFA (Agreement on Net Financial Assets, Acordul privind activele financiare nete).
Decizia Eurogrup a fost motivată mai ales de faptul că autoritățile elene au legiferat un nou sistem de protecție a locuințelor primare, care are potențialul de a sprijini băncile în ceea ce privește neplata creditelor ipotecare. Noua schemă este temporară, fiind în vigoare până la finele acestui an. De asemenea, autoritățile de la Atena s-au angajat să continue reformele începute, mai ales în domeniul fiscal și financiar.
În plus, reprezentanții Eurogrup au anunțat că decizia de vineri va permite Greciei să înceapă recuperarea economică și să obțină dobânzi mai reduse la împrumuturi, chiar dacă „va fi nevoie de 40 de ani”, după cum a subliniat CEO-ul EFSF.
„Faptul că ați întrebat acest lucru arată că situația din Grecia se îndreaptă spre vremurile normale”, a spus, în cadrul conferinței de presă de la București, Mario Centeno, președintele Eurogrup, întrebat dacă nu este timpul ca Grecia să înceapă să returneze împrumuturile primite. „Toți creditorii trebuie să fie confortabili cu toate noile condiții impuse Greciei, dar partea bună este că, astăzi, am avut în vedere în primul rând interesele lor”, a adăugat Centeno.
Președintele Eurogrup a menționat că în ceea ce privește Legea Katseli (noul sistem de protecție a locuințelor primare) s-a ajuns la o soluție care are nevoie de monitorizare și s-a subliniat că „este temporară”.
„Instituțiile au lucrat împreună pentru a avea o mai bună reformă a Legii Katseli. Am exprimat aceleși îngrijorări (legate de legea menționată - n.red.). Decizia luată astăzi este susținută de toți miniștrii, cu condițiile exprimate, mai ales faptul că este și trebuie să fie o măsură temporară și o vom monitoriza atent. Cred că am ajuns la un compromis bun”, a afirmat Pierre Moscovici, comisarul european pentru Afaceri Economice și Financiare, Impozitare și Vămi.
De asemenea, Benoît Coeuré, membru al bordului executiv al Băncii Centrale Europene (BCE), a subliniat că vor monitoriza atent implementarea noii legi și vor urmări în ce măsură Grecia va continua să reducă nivelul creditelor neperformante.
„În opinia BCE, pe care am publicat-o la 27 februarie 2019, am identificat o serie de riscuri ale Legii Katseli în ceea ce privește protejarea celor care au cumpărat locuințe, riscuri care ar fi putut afecta negativ cultura de plată a grecilor și ar fi încurajat un comportament de plată mai riscat, ceea ce putea să aibă un impact negativ asupra sistemului juridic și asupra nivelului creditelor neperformante. Credem că forma finală a legii, adoptată la 29 februarie, vine în întâmpinarea aceste griji. (…) De aceea suntem de-acord cu documentul propus de Eurogrup”, a adăugat Coeuré.
Un nou raport privind Grecia va fi finalizat în iunie, iar discuțiile vor fi purtate având la bază acest raport.
„Suntem conștienți că este scump o parte din împrumtul Greciei de la FMI, din cei 9,5 miliarde de euro, pentru aproximativ o treime, respectiv 3,5 miliarde de euro, Grecia trebuie să achite o dobândă de 5%, care este destul de ridicată față de ceea ce trebuie să achite în rest pe piață. De aceea, din perspectiva EMS are sens să returneze acest împrumut, pentru că i-ar întări stabilitatea. Trebuie să treacă printr-un proces, dar din punct de vedere al ESM suntem de-acord cu plata acestui împrumut, deoarece ar întări capacitatea Greciei de a-și plăti datoriile”, a mai spus Regling.
În plus, prin EMS, Grecia a primit împrumuturi în valoare de 200 de miliarde de euro.
0
0
