Ultimele sondaje înaintea alegerilor parlamentare de marți din Israel cotează umăr la umăr partidul lui Benjamin Netanyahu și cel al principalului său rival Benny Gantz, dar conferă avantaj actualului premier pentru formarea următorului guvern, scrie AFP.
Analiștii avertizează însă asupra unor concluzii pripite pe baza sondajelor, evocând indecizia tradițională a unei mari părți a electoratului.
Circa 6,3 milioane de israelieni sunt chemați marți, începând cu ora 07,00 să aleagă cei 120 de deputați ai Knessetului. Președintele Reuven Rivlin va alege din rândul deputaților persoana care va fi însărcinată cu formarea unei coaliții de guvernare.
Netanyahu, 69 de ani, dintre care peste 13 la putere, vizează al cincilea mandat de premier. Dacă va reuși, va bate la jumătatea lui iulie recordul de longevitate stabilit de David Ben Gourion.
Alegerile au luat alura unui referendum pro sau contra lui Netanyahu chiar înainte ca procurorul general să anunțe, în plină campanie, intenția de a-l pune sub acuzare pentru corupție, fraudă și abuz de încredere în trei dosare.
Acesta se confruntă cu o serioasă concurență din partea fostului șef de stat major Benny Gantz, cu zece ani mai tânăr, un novice în politică și care conduce lista centristă Albastru-alb.
În ultimele săptămâni, sondajele prezic o competiție strânsă între Albastru-alb și Likud, partidul lui Netanyahu.
Ce prezic sondajele
Cinci sondaje au fost publicate între joi seara și vineri, ultima zi autorizată pentru publicarea estimărilor. Patru dintre ele creditează Albastru-alb cu mai multe fotolii decât (între 28 și 32 față de 26 sau 27). unul singur dă mai multe mandate Likud (31 față de 30).
Dar, într-un sistem în care niciun partid nu a reușit vreodată să obțină majoritatea absolută (61), contează logica alianțelor iar președintele nu este obligat să confere partidului care are cele mai multe fotolii sarcina de a reuni o majoritate.
În aceste condiții, Netanyahu pare să aibă șanse mai bune, având în vedere rezultatele prezise pentru celelalte partide.
În 2009, președintele Shimon Peres a creat un precedent încredințând lui Netanyahu sarcina de a forma guvernul, și nu lui Tzipi Livni, al cărei partid Kadima avea cei mai mulți deputați.
Incertitudini
Diferiți factori de incertitudine determină analiștii să rămână prudenți, începând cu numărul mare de persoane nehotărâte.
Potrivit unui sondaj comandat de cotidianul Israel Hayom, pro-Netanyahu, 28% dintre persoanele interogate nu știu încă dacă vor vota pentru dreapta, stânga sau centru.
O altă problemă: mai multe liste incluse în ceea ce ar putea fi o alianță de dreapta condusă de Netanyahu riscă să nu intre în Parlament, unde este nevoie de trecerea pragului de 3,25% din voturi.
Semnalele pozitive venite din străinătate s-au multiplicat în ultimele zile pentru Netanyahu, de la recunoașterea de către președintele Donald Trump a suveranității Israelului asupra Înălțimilor Golan până la prima vizită la Zidul Plângerii a unui șef de stat străin (brazilianul Jair Bolsonaro) alături de un premier israelian.
Joi, Netanyahu a fost la Moscova, unde s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin, a cărui țară a ajutat Israelul să recupereze rămășițele unui soldat ucis în perioada războiului din Liban în 1982, o operațiune care atinge o coardă foarte sensibilă în rândul israelienilor.
Dar Netanyahu știe că unul dintre pericolele pentru el constă în demobilizarea electoratului său, care crede că se va menține la putere, și a folosit ultimele zile pentru mobilizarea simpatizanților săi.
