În jur de 1.248.000 de familii (circa 4 milioane de persoane) vor beneficia de venitul de cetăţenie, introdus de executivul italian şi promis de partidul Mişcarea 5 Stele. Dintre aceste familii, 242.000 sunt formate din cetăţeni străini, iar printre ei, românii sunt cei mai numeroşi beneficiari. Românii, în calitate de cetăţeni europeni, au, teoretic, acelaşi tratament ca şi cetăţenii italieni. “Românii şi marocanii, în vârful listei”, titrează “Il Messaggero”.
Străinii, de 6 ori mai săraci decât italienii
Numele dat subvenţiei, « venit de cetăţenie » arată clar cine au fost, iniţial, beneficiarii destinatari ai iniţiativei, şi anume cetăţenii italieni. Însă guvernanţii din Peninsulă, pentru a evita acuzaţiile de discriminare, au fost nevoiţi să aplice legea tuturor cetăţenilor aflaţi în situaţii de sărăcie. Potrivit statisticilor, printre străini se înregistrează un procent de sărăcie mai mare decât în cadrul populaţiei iteliene : străinii sunt de 6 ori mai săraci decât populaţia autohtonă. Aproape 30% dintre străini au o condiţie economică precară. Astfel, un ajutor menit iniţial italienilor - pe hârtie şi în discursurile populiste ale promotorilor – s-a dovedit a fi (aproape) un bumerang politic. De ajutor vor beneficia şi mulţi străini, printre care, pe primul loc, românii.
« E un tort cu 5 felii, din care o felie e destinată străinilor », scrie cotidianul « Il Messaggero » , care arată, cu cifre şi date statistice, că “românii şi marocanii sunt în vârful listei”, atunci când se vorbeşte de beneficiari.
Studiile din ultimii ani arată că situaţia economică a străinilor comunitari rezidenţi în Italia (marea majoritate români) s-a înrăutăţit substanţial. Între 2010 şi 2016, procentul de săracie a crescut mai repede în rândul cetăţenilor UE din Italia (de la 35,4 % la 48,5%), faţă de cetăţenii non UE (de la 43,5% la 54%), potrivit unui studiu Caritas (2016).
Ridicarea pragului de eligibilitate de la 5 la 10 ani, pentru a limita accesul străinilor
Potrivit datelor citate furnizate de guvernul italian, numărul familiilor formate exclusiv din străini, incluse în cota beneficiarilor, este de 242.000, adică aproape 20% din total.
Numărul lor ar fi fost mai mare, dacă reforma ar fi fost adoptată în forma originală, care prevedea condiţia ca beneficiarii să demonstreze că trăiesc de 5 ani în Italia. Pentru a limita accesul beneficiarilor străini (şi a menţine promisiunile electorale), s-a hotârât ca pragul să fie dublat : în versiunea definitivă se impun 10 ani de reşedinţă, din care ultimii doi neîntrerupţi. Însă, potrivit normativelor europene, nu trebuie să existe discriminări între italieni şi cetăţenii comunitari. Astfel, criteriul celor 10 ani a fost extins şi italienilor! Rezultatul? S-a reuşit o reducere a numărului de potenţiali beneficiari UE, victime colaterale fiind acei italieni care au trăit în afara graniţelor, în ultimii 10, ani cu obligaţia reşedinţei continuate în ultimii 2 ani.
Aspectele neclare ale unui proiect aprobat după numeroase modificări, persistă. Potrivit cotidianului « Il Messaggero » din 25 ianuarie, « obligaţia celor 10 ani de reşedinţă nu se aplică, evident, (sic!) cetăţenilor UE, printre care cei mai numeroşi sunt românii (1,2 milioane), care formează componenta non italiană cea mai numeroasă, urmaţi de polonezi (100.000) şi bulgari (circa 60.000) ».
Deci, criteriul de minim 10 ani de reşedinţă se aplică românilor ? Citind varianta finală a decretului aprobat vedem clar: Da, cei 10 ani sunt obligatorii şi pentru cetăţenii comunitari.
“Varianta trimisă la Bruxelles: cea cu 5 ani de reşedinţă”
De ce există încă zone de confuzie şi neclarităţi? Am reconstruit rapid etapele care au condus la introducerea venitului de cetăţenie în Italia cu un român stabilit în Peninsulă, Daniel D. Marin, reprezentant al Europei de Est în Consiliul local pentru imigraţie din Primăria orașului Sassari, din Sardinia. «În ultimele luni, s-au schimbat de patru ori condițiile pe care un cetățean comunitar sau extracomunitar din Italia trebuie să le îndeplinească pentru a putea beneficia de “reddito di cittadinanza”. În varianta din septembrie exista condiţia ca străinii să aibăreşedinţa în Italia de cel puţin 10 ani. Dar în varianta trimisă pentru acord la Bruxelles, numărul anilor s-a redus la 5! Cauza? Probabil, pentru a nu intra în conflict cu unele norme europene. Tot 5 ani au rămas și în schiţa decretului de lege care a circulat în presă în primele zile ale lunii ianuarie. Însă forma definitivă adoptată de Consiliul de miniștri în data de 17 ianuarie prevede revenirea la pragul de 10 ani (dintre care ultimii doi în formă continuativă). Ca noutate, s-a introdus aceeaşi condiție și pentru cetățenii italieni, probabil pentru a se evita unele probleme de neconstituționalitate, legate de posibila invocare a discriminării între italieni și ceilalți cetățeni aflați legal pe teritoriul țării. Dar, din punctul meu de vedere, discriminarea, deși indirect, tot există”.
Pentru a cunoaşte condiţiile efective cerute de noua lege, potenţialii beneficiari trebuie să aştepte astfel ghidul care va fi publicat în luna februarie şi care va conţine indicaţii şi criterii precise.
Pornind de la sumele indicate de guvern pentru plata subvenţiilor, se deduce că familiile de străini vor primi în total 1 miliard şi 486 milioane de euro (19,8 % ), în decursul anului 2019 (Il Messaggero).
”Cererile vor putea fi depuse începând cu 1 martie”
Într-un răspuns pentru Hotnews.ro, Ambasada României în Italia a adus următoarele precizări :
« Venitul de cetățenie conferă dreptul fiecărui cetățean să aibă un venit minim garantat de 500 euro lunar, la care se adaugă un venit de 280 euro/lună pentru plata cheltuielilor aferente chiriei și întreținerii locuinței. Dacă solicitantul are un venit inferior acestei valori, statul italian va plăti doar diferența până la realizarea plafonului minim stabilit. Această diferență plătită de stat nu poate fi sub valoarea de 480 euro pe an.
Dacă solicitantul este o persoană singură și fără venituri, va primi toată contravaloarea ajutorului de 500 euro pe lună, la care se adaugă 280 euro pe lună ca suport locativ, în cazul în care nu are o locuință, va beneficia de tarife speciale la energie electrică și alimentarea cu gaze naturale. Familiile cu mai mulți membri vor primi contravaloarea venitului de cetățenie conform unor grile specifice calculate de către INPS, pe baza nucleului familial și a veniturilor realizate.
Cererile vor putea fi depuse la oficiile poștale sau la centrele de asistență fiscală (CAF) începând cu 1 martie 2019, iar evaluarea lor se va face de către Institutul Național de Protecție Socială (INPS). Beneficiile au o durată de 18 luni, cu posibilitatea de reînnoire pentru alte 18 luni, după o pauză de o lună între cele două etape. În schimb, beneficiarul se angajează să încheie un ”pact de muncă” sau un ”pact de formare”, în funcție de calificări, în termen de 30 de zile de la acordarea venitului. ”Pactul de muncă” prevede un parcurs personalizat de introducere în câmpul muncii și obligația de a accepta una dintre cele trei oferte de muncă pe care le va primi din partea centrului de angajare, pe baza unor criterii care țin cont în principal de distanța față de locul de reședință și de componența familiei”.
Până la acest moment, Ambasada României în Italia nu a primit nicio solicitare pe tema venitului de cetăţenie: “Nu avem statistici cu privire la numărul de cetățeni români rezidenți în Italia care urmează să primească aceste beneficii sociale acordate de către statul italian”.
0
4
