Liderii italieni îşi înmulţesc salvele nedrepte îndreptate către Emmanuel Macron. Ministrul afacerilor europene, Nathalie Loiseau, refuză un "concurs al celui mai prost".
Provocări, contraatac, noi provocări ... Relațiile dintre Paris și Roma sunt foarte tensionate din iunie 2018, odată cu sosirea la putere a extremei drepte, aliata mişcării antisistem în Italia. Opoziția față de Franța a devenit una dintre axele principale ale comunicării celor două componente ale guvernului italian, potrivit Le Monde, citat de Rador.
La sfârșitul Consiliului de Miniștri, miercuri, 23 ianuarie, ministrul Afacerilor europene, Nathalie Loiseau, a sugerat că Parisul nu se va angaja într-un război al cuvintelor sau în măsuri de represalii împotriva Romei.
"Intenția noastră nu este să jucăm într-un concurs al aceluia care este mai prost. Atunci când cuvintele sunt excesive atât prin ton, cât și prin număr, ele devin nesemnificative".
Totuşi, vizite ale unor responsabili francezi sunt cu greu posibile în Italia într-un astfel de context, indiferent de dorința de a lucra împreună, a subliniat ea. "Voi merge în Italia când atmosfera va fi mai calmă", a avertizat ea.
Emmanuel Macron s-a opus de câteva ori guvernului italian, făcând din ministrul de Interne de extremă dreapta, Matteo Salvini, "principalul său oponent" sau criticând "lepra naționalistă". La rândul lor, Luigi Di Maio, vicepremier și lider al Mișcării 5 Stele (M5S), și Matteo Salvini, șeful Ligii, îşi înmulţesc exploziile deranjante contra președintelui Emmanuel Macron, în perspectiva campaniei pentru alegerile europene din 26 mai.
Recent, Di Maio și Salvini au susținut într-un mod foarte demonstrativ mișcarea "vestelor galbene". Cel de-al doilea, omul forte al guvernului italian, încearcă să organizeze un front european de extremă dreaptă împotriva pro-europenilor și a spus, marţi, că el speră că poporul francez se va elibera foarte curând de un "președinte foarte rău", afirmaţii de o rară violență și absolut interzise între liderii țărilor fondatoare ale Uniunii Europene. Acest sprijin a fost criticat de d-na Loiseau, care i-a invitat cei doi lideri "să-şi măture în fața ușii lor", subliniind că Franța se fereşte "să dea lecții Italiei" .
Duminică, vicepremierul Luigi Di Maio, liderul M5S, cealaltă componentă a majorității guvernului, a acuzat Franța de "sărăcirea Africii" și de faptul că îi împinge pe migranți să se alăture Europei prin intermediul politicii sale de "colonizare" . Ambasadoarea Italiei în Franța a fost convocată luni la Quai d'Orsay după ce aceste afirmaţii au fost considerate "inacceptabile și irelevante".
Cu excepția acestei convocări, executivul francez a rămas totuşi foarte măsurat în reacțiile sale, atent să nu pună paie pe foc în disputa cu Roma, în timp ce el însuși se confruntă cu criza vestelor galbene". "Aceste afirmaţii fac vreun serviciu poporului italian, contribuie la bunăstarea sa? Nu cred. Schimbă ele cu ceva situația politică franceză? Nici asta nu cred", a replicat Nathalie Loiseau, miercuri.
După arestarea lui Cesare Battisti în Bolivia, Matteo Salvini a acuzat, de asemenea, autoritățile franceze că nu i-au predat pe foștii militanţi italieni de extremă stângă refugiați în Franţa. Sâmbăta trecută, Roma a anunțat că a recensat treizeci de persoane condamnate pentru terorism care au fugit în străinătate și că speră că acestea vor fi predate justiției pentru a-și ispăşi pedeapsa cu închisoarea în Italia, după ce fostul activist de extremă stânga a fost încarcerat, pe 14 ianuarie, după treizeci și șapte de ani de fugă. Dintre aceste persoane căutate de justiţie, "paisprezece sunt localizate în Franța", potrivit lui Matteo Salvini.
Liderul extremei drepte transalpine a declarat că este "gata să meargă la Paris" pentru a se întâlni cu președintele francez și pentru "a-i aduce înapoi în Italia pe acești ucigași". El a mai precizat că guvernul italian este "pregătit de demersurile oficiale pentru a solicita colaborarea țărilor care găzduiesc teroriști, începând cu Parisul".
Ministrul francez al Justiției, Nicole Belloubet, care "nu a primit încă" cereri de extrădare", a asigurat, miercuri, că va examina cu "o privire atentă fiecare dosar" și a promis "o discuție" cu Italia. Ea a considerat ca fiind "posibilă" prezența în Franța a paisprezece italieni căutaţi de Roma pentru terorism în "anii de plumb".
