Ambasadorul SUA la Berlin a scris companiilor germane implicate în proiectul Nord Stream 2, amenințându-le cu sancțiuni. Ministerul german de Externe a sfătuit companiile să nu răspundă, potrivit Handelsblatt, citat de Rador.

Richard GrenellFoto: Wikipedia

În fiecare an, în ianuarie, consiliile de administraţie ale celor mai mari companii germane primesc, în mod tradițional, niște note politicoase, prin care li se fac urări de bine pentru noul an. Dar scrisorile pe care două companii mari germane le-au primit în urmă cu două săptămâni de la ambasadorul SUA au fost mai degrabă o amenințare economică decât nişte urări plăcute.

Ambasadorul Richard Grenell a avertizat compania de produse chimice BASF și compania energetică Uniper că riscă sancţiuni dacă vor continua să se implice în proiectul gazoductului Nord Stream 2.

"Deşi Statele Unite nu fac referiri la acţiuni viitoare concrete de sancţionare, continuăm să subliniem că firmele care operează în sectorul conductelor pentru exportul energiei ruseşti sunt angajate în activităţi care presupun riscuri semnificative de sancţiuni".

Deși BASF și Uniper nu au făcut niciun comentariu public, surse din interiorul companiilor spun că scrisorile au fost privite ca nişte ameninţări. Companiile au cerut sfatul Ministerului german de Externe și au fost sfătuite să nu răspundă. Ministerul însuși nu a făcut nicio declarație oficială cu privire la scrisori.

Potrivit ziarului Bild am Sonntag, care a vorbit primul despre această chestiune, Grenell a trimis mai multe scrisori similare firmelor germane și a avut sprijinul Washingtonului în acest sens. Un purtător de cuvânt al lui Grenell a declarat ziarului că scrisorile nu ar trebui considerate amenințări - mai degrabă ele au fost "un mesaj clar" despre politica SUA.

Nord Stream 2 va străbate peste 1200 de kilometri pe sub Marea Baltică. Proiectul este gestionat de compania energetică rusă de stat Gazprom, cu contribuții financiare din partea Uniper și Wintershall din Germania, Engie din Franța, OMV din Austria și Royal Dutch Shell. Conducta ar trebui finalizată până la sfârșitul anului 2019.

Dar proiectul a fost mult timp controversat. Mai multe țări est-europene, în special Polonia și Ucraina, l-au criticat. Majoritatea exporturilor de gaze rusești spre Europa de Vest tranzitează în prezent Ucraina, oferind țării o anumită pârghie asupra vecinului său. Germania sprijină proiectul conductei de ani de zile, chiar dacă luna trecută, Parlamentul European a adoptat o rezoluție fără caracter obligatoriu prin care se cerea ca proiectul să fie anulat.

Administrația Trump a declarat în mod repetat că acest gazoduct oferă Rusiei prea multă putere asupra aprovizionării cu energie a Europei și că reprezintă o amenințare pentru țările est-europene. Scepticii spun că acest lucru este departe de a fi singura motivație a SUA și că, de fapt, SUA doresc să promoveze vânzarea propriului gaz natural lichefiat în Europa.

Ocolindu-l pe Grenell, mergând direct la Washington

De când a devenit ambasador în luna mai, Grenell a reușit să intre în conflict cu mai mulți politicieni și diplomați germani. El s-a folosit de reţelele de socializare pentru a avertiza companiile germane să evite să facă afaceri cu Iranul şi a părut să ofere sprijin partidelor europene de extremă-dreaptă.

Ambasadorul SUA a avut deja patru întâlniri la Ministerul de Externe unde înalţi demnitari au arătat clar că ar dori să îmbunătăţească relaţiile. Personal, Grenell s-a arătat conciliant, dar apoi și-a continuat provocările publice.

În spatele ușilor închise, diplomații germani au comentat discret că nu cred că Grenell îşi înțelege într-adevăr rolul. Drept urmare, ei au preferat să ocolească biroul de la Berlin şi să discute direct cu omologii lor de la Washington, unde discuțiile despre subiecte cum ar fi Iranul și North Stream 2 au părut să se desfăşoare într-un mod "profesionist".

Vorbind săptămâna trecută grupurilor de firme germane care activează în Europa de Est, ministrul de externe Heiko Maas a criticat amenințările cu sancțiuni din partea SUA, spunând că "politica energetică europeană ar trebui decisă în Europa, nu în SUA".