Din 2016, UE a alocat 1,45 miliarde de euro pentru refugiații, în majoritate sirieni, din Turcia, care face oficiul de "frontieră externă" a Uniunii Europene.
În 2019, Turcia găzduiește în continuare pe teritoriul său aproape 4 milioane de refugiați, în special sirieni, și acționează astfel ca o "frontieră externă" a Uniunii Europene, potrivit Le Point, citat de Rador.
Pentru anul acesta, UE va sprijini, încă o dată, regimul Erdogan cu 640 de milioane de euro, sumă ce corespunde celei de a doua tranșe de 3 miliarde de euro cu titlu de ajutor pentru refugiaţi. Din 2016, UE a cheltuit 1,45 miliarde de euro pentru refugiații din Turcia. Un total de 1,5 milioane de refugiați din Turcia beneficiază de acest program umanitar. În schimbul acestui "plan de asistență socială de urgență" - denumirea sa oficială - autoritățile turcești sunt de acord să păstreze toți refugiații care încearcă să intre în Europa prin Grecia.
Turcia, o țară cu 82,8 milioane de locuitori, face un efort foarte important pentru a limita sosirea migranților în Grecia. Refugiații reprezintă 4,7% din populația sa. Dacă Franța ar face același efort, ar primi 3,1 milioane de refugiați. Cererile de azil din Franța s-au ridicat la 100.000 în 2017, în creștere cu 17%. Asta înseamnă că veriga turcă este importantă. În Liban, efortul de primire este și mai mare, deoarece unul din patru locuitori este un refugiat sirian.
Acest program european de asistență este pus în aplicare prin Programul Alimentar Mondial (PAM) și Semiluna Roșie din Turcia, în strânsă colaborare cu autoritățile din Ankara. Datorită finanțării UE, care se ridică la aproape 1 miliard de euro până în prezent, refugiații primesc aproximativ 20 de euro lunar de persoană, precum și suplimente la fiecare trei luni pentru a face față nevoilor de bază. În plus, Uniunea Europeană transferă fonduri (84 milioane euro) prin UNICEF pentru a acoperi taxele de școlarizare de care au beneficiat până acum 410.000 de copii.
Doar 180.000 de refugiați trăiesc în taberele administrate de autoritățile turce. Ceilalţi trăiesc mai greu, cu foarte puține resurse. Înțelegem, prin urmare, jena autorităților europene de a întrerupe în mod oficial procesul de aderare a Turciei la Uniunea Europeană. Deşi negocierile sunt blocate și liderii europeni, de la Emmanuel Macron la Angela Merkel, îşi înmulțesc declarațiile de "ruptură" în presă, oficial, procesul de aderare nu este oprit.
Însuşi președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, ezită. "Sunt împotriva acestei idei simple, superficiale, uneori demagogice și populiste, că vom rupe negocierile de aderare cu Turcia", a declarat el la Varna, Bulgaria, după summitul UE-Turcia. El este conștient de faptul că nu trebuie să ofenseze un vecin turc care, prin problema migrației, exercită o presiune decisivă asupra stabilității politice în Europa.
0
2
