Cel mai radical pact comercial din lume a intrat în vigoare pe cuprinsul regiunii Pacificului, în timp ce SUA s-au dat deoparte, marcând erodarea uimitoare a leadership-ului strategic american, anunță The Telegraph citat de Rador.
Unsprezece ţări au dat curs Acordului comprehensiv de Parteneriat transatlantic (CPTPP), sfidând eforturile aproape vizibile ale administraţiei Trump de a ucide acest tratat.
Avangarda formată din Japonia, Singapore, Mexic, Australia, Canada şi Noua Zeelandă a activat tratatul în acest weekend, anulând barierele comerciale pentru aproape toate mărfurile. Au fost astfel eliminate 18.000 de tarife şi altele vor fi şterse etapizat în câţiva ani.
Marea ironie este că chiar SUA au fost cele care au elaborat o mare parte a textului iniţial, în timpul administraţiei Obama, având drept obiectiv ca Washingtonul să scrie regulile comerţului global în secolul XXI, iar nu Beijingul.
Imediat ce tratatul va fi ratificat de Vietnam, Malaezia, Peru, Chile şi Brunei, acesta va acoperi 13,5% din PIB-ul mondial, depăşind piaţa UE post-Brexit şi devenind o regiune cu creştere mai rapidă a economiei globale.
Coreea, Thailanda, Taiwanul, Indonezia şi Columbia şi-au exprimat interesul de a intra în acest pact. La fel şi Regatul Unit, în pofida faptului că este situat în Atlantic. Promite să devină zona de liber schimb cea mai întinsă din lume în curând şi poate nucleul unei noi ordini mondiale.
Parteneriatul - cunoscut anterior sub numele "TPP" - a fost iniţial un instrument al politicii externe americane. Urma să ancoreze "Pivotul asiatic" al sistemului SUA de alianţe militare şi diplomatice din zona Pacific.
În cuvintele unui fost secretar american al apărării, pentru puterea americană valora mai mult decât un nou grup de luptă cu portavion. În primul rând, era o cale de "limitare" a reflexelor hegemonice ale Chinei.
În schimb însă, SUA sunt cele care îşi limitează raza de acţiune. Preşedintele Donald Trump a retras ţara sa din negocieri la câteva zile de la preluarea mandatului în ianuarie 2017, apreciind că reprezintă un "potenţial dezastru" pentru lucrătorii americani. Criticii spun că această măsură va rămâne în istorie ca gafa strategică cea mai mare a preşedinţiei lui.
Casa Albă a presupus că TPP îşi va pierde dinamismul în lipsa imboldului SUA. Însă, vechii aliaţi ai Americii din Pacific au respins presiunile de la Washington şi au continuat negocierile pentru a perfecta acest "pact anti-Trump".
"America este cel mai mare perdant", spune Institutul Peterson de la Washington. Scăderea tarifelor la alimente în conformitate cu CPTT va face ca fermierii americani să fie depăşiţi de exportatorii din Australia, Canada şi Noua Zeelandă pe piaţa japoneză lucrativă. Grâul din Canada va fi cu 70 de dolari pe tona metrică mai ieftin în 2020.
Industria agricolă a Americii se resimte deja de pe urma contramăsurilor adoptate de China pentru soia şi alte culturi, ca urmare a războiului comercial dus de dl Trump.
Iar într-o recentă întorsătură, oficialităţile chineze au început să exploreze posibilitatea de a adera la acest pact care ar fi trebuit să excludă Beijingul, antrenând o ripostă politicoasă dar temătoare din partea membrilor fondatori. Chinezii văd acest pact ca pe o modalitate de a decapita riscul izolării comerciale şi ca o pavăză împotriva politicilor "America First" ale dlui Trump.
Beijingul este alarmat de clauzele din acordul NAFTA actualizat pentru America de Nord, care conferă SUA un veto efectiv în cazul în care, fie Canada, fie Mexicul doresc să semneze un viitor acord comercial cu o "economie care nu este de piaţă", cu referire clară la China.
Integrarea în CPTT i-ar fi de ajutor pentru a eluda această clauză juridică. Şi exact din acest motiv, Administraţia Trump se va lupta 'cu dinţii şi unghiile' pentru a împiedica aderarea Chinei.
