Teoretic, Germania este un paradis social și chiar o țintă a „turismului social”, fapt care îi enervează pe politicienii de dreapta. Deși lucrurile nu sunt așa roz cum par la prima vedere în ce privește ușurința cu care se acordă ajutoarele sociale, iată că Partidul Social-Democrat, membru al coaliției de guvernare, pune noi paie pe focul acestei dispute. Președinta SPD, Andrea Nahles, a anunțat că vrea venit minim garantat în loc de Hartz IV și eliminarea de sancțiuni pentru cei care nu muncesc, deși ar putea. Iar acest proiect are rezonanță și la Verzi.
- Agenda 2010 ține de trecut
Nahles vrea renunțarea la Agenda 2010 și și-a prezentat sâmbătă, în Frankfurter Allgemeine Zeitung, concepția partidului ei despre reforma sistemului social german. „Ne trebuie o schimbare de mentalitate cu privire la minimul de existență. Sancțiunile aplicate celor care îl primesc apar ca și cum aceștia ar vrea să înșele sistemul. Pentru persoanele cinstite, acest lucru este frustrant”, a spus ea pentru FAZ.
Concret, președinta SPD propune ca noul venit minim garantat să fie clar definit și permisiv, cu minime sancțiuni, fapt care ar „întări coeziunea socială în țară”. Săptămâna trecută, ea a anunțat „o reforma socială a statului” cu țintă anul 2025, spunând că „vom depăși stadiul Hartz IV”. Nahles mai crede că, prin creșterea salariului minim pe economie, contribuții sociale sporite și înlesniri fiscale, mai puțini oameni vor avea nevoie de ajutor social.
O atenție specială reclamă Nahles pentru cele două milioane de copii care trăiesc în sărăcie în Germania. Ea evocă modul în care un astfel de trai stigmatizează viața unui copil și viitorul acestuia, lansând conceptul de venit minim garantat pentru copii. În opinia sa și a partidului pe care îl reprezintă, este nevoie și de o subvenție mai ridicată pentru chiriile al căror nivel „explodează” și care cu greu pot fi plătite de un asistat social.
- Rușinosul Hartz IV
În prezent, ajutorul social este de 416 euro, urmând ca, din ianuarie 2019, să crească la 424 euro. Chiria și alte ajutoare ocazionale (de ex. plata unui frigider) sunt separat finanțate, de la bugetul local. Beneficiarii ajutorului social din Germania nu sunt neapărat șomeri, ci pot fi angajați cu salarii foarte mici. Circa 30% dintre asistații sociali sunt „compensați” (Aufstocker), veniturile dobândite prin muncă neasigurandu-le minimul necesar pentru existență.
Așa-numitele reforme Hartz IV au fost începute în 2003 de guvernul Schröder și continuate de toate guvernele Merkel. Arhitecții Agendei 2010, în care era prevăzută și reformarea pieței muncii în Germania, erau de părere că e mai bine să lucrezi decât să stai acasă, chiar dacă banii pe care îi câștigi nu îți ajung pentru trăi. Prin flexibilizarea pieței muncii s-au realizat lucruri bune, însă s-a dat și startul dumping-ului salarial.
Între angajator și angajat au ajuns să se interpună tot mai mult firme intermediare și de angajări temporare. Peter Hartz, fost manager la Volksvagen AG și ulterior sindicalist la IG Metall, autorul conceptului care îi poartă numele, a declarat el însuși că transpunerea în practică a reformelor a deraiat de la țelul inițial. „Ce a rezultat, este un sistem în care cei lipsiți de muncă sunt disciplinați și pedepsiți”, scrie el în cartea sa „Putere și inconștiență”.
- Roșii și Verzii în consens
Este clar că, după rezultatele dezastruoase în Bavaria (10%) și în Hessen, fief tradițional social-democrat (sub 20%), SPD-ul vrea să se profileze și să recâștige electorat. Reforma propusă nu are însă și o detaliere de costuri sau surse de finanțare, nici măcar evaluarea volumului total de cheltuieli.
În sensul acesta, SPD a fost devansat de Partidul Verzilor, care și el a anunțat nevoia unei reforme a sistemului de ajutoare sociale, estimând costurile suplimentare la 30 miliarde euro.
La finele anului 2017, bugetul tuturor ajutoarelor, alocațiilor și subvențiilor sociale din Germania se ridica la 965,5 miliarde euro, iar numărul beneficiarilor atingea 5,93 milioane, potrivit datelor Agenției federale a Muncii (Bundesagentur).
Între acești beneficiari, 2,03 milioane erau străini (34,3%), 959.000 dintre ei provenind din țări din afara Europei, cu precădere din Siria (588.301). Pe locul al doilea la extracomunitari s-au situat turcii (259.447), urmați de irakieni (138.000) și afgani (99.000).
Dintre cetățenii europeni beneficiari de Hartz IV, cei mai mulți au fost din Bulgaria (84.334), Polonia (80.517) și România (65.902).
5
8
