În pofida celor 18 ani de când Vladimir Putin se află la putere, preşedintele rus şi partidul său politic, Rusia Unită, se izbesc acasă de o tot mai mare opoziţie şi de critici sporite, în pofida eforturilor susţinute de propagandă, menite să îl arate ca superman şi ca lider suprem, după cum relevă săptămânalul britanic "The Economist", potrivit Rador.
Atât sondajele de opinie, cât şi protestele populaţiei demonstrează o tot mai mare nemulţumire. În această vară, sprijinul acordat lui Putin a început să scadă în mod dramatic, având în vedere că guvernul său a decis să majoreze vârsta de pensionare pentru bărbaţi şi femei. Demersul a provocat un val de proteste în toată ţara, proteste la care autorităţile au răspuns arestând, în această lună, peste 1000 de persoane.
În afara nemulţumirii provocate de planurile pe tema vârstei de pensionare, mulţi ruşi sunt tot mai nemulţumiţi de investiţiile Moscovei în conflictele externe, în special din Siria şi Ucraina. Cum greutăţile economice continuă să se abată asupra ţării din cauza sancţiunilor europene şi americane impuse ca reacţie la demersurile expansioniste ale lui Putin în Ucraina, mulţi consideră că interesul manifestat de Kremlin faţă de conflictele internaţionale sunt o povară deloc necesară.
Această nemulţumire a fost ilustrată de sondajele de opinie din urma alegerilor locale de luna trecută. La alegerile din patru gubernii, partidul lui Putin nu a ieşit câştigător, deşi contracandidaţii serioşi au fost împiedicaţi să candideze, după cum arată "The Economist".
În regiunea Primorie, protestatarii au ieşit în stradă după ce rezultatele alegerilor au înclinat suspect în favoarea unui candidat susţinut de Kremlin, silind astfel Moscova să opteze pentru o renumărare a voturilor.
"Să o spunem deschis: Kremlinul nu "a pierdut" alegerile în adevăratul sens al cuvântului. Indiferent cine a câştigat, fie că a fost sau nu din Rusia Unită, câştigătorul a fost mai întâi aprobat de Kremlin", scrie jurnalistul Maksim Trudoliubov într-un editorial din ziarul "The Moscow Times". "Singurul lucru care a avut de suferit a fost poziţia lui Putin ca sursă indispensabilă de legitimitate politică. Asta fusese legea de fier a oricăror alegeri ruseşti pe aproape tot parcursul perioadei în care Putin s-a aflat la putere: un candidat sprijint de el a primit cele mai multe voturi", a mai scris el. "De data asta, n-a mai mers aşa".
În acelaşi timp, politicienii cu adevărat independenţi care s-au remarcat şi au fost sprijiniţi, au fost victimele unor ameninţări, ale vandalismului şi ale violenţelor.
În septembrie, cel puţin doi consilieri ai opoziţiei din Moscova au fost ameninţaţi trimiţându-li-se capete tăiate de porci. Într-unul din aceste cazuri, cel care a vizat-o pe Nadejda Zagordan, în vârstă de 34 de ani, membră independentă a Consiliului Municipal din raionul moscovit Izmailovo, capul porcului avea înfipt în el un cuţit. Într-un alt caz, cel al lui Vitali Tretiuhin, membru al consiliului local din raionul Peciatniki, capul a fost lăsat în maşina politicianului, care a fost zdrobită şi vandalizată. Anul trecut, alţi politicieni ai opoziţiei, care nu făceau parte din partidul Rusia Unită, au fost atacaţi şi stropiţi cu ulei de motor, iar maşinile le-au fost vandalizate.
Public, Kremlinul a declarat că sprijină mişcările politice independente, calificând existenţa lor drept un pas pozitiv şi democratic. Indiferent de aceste declaraţii, Putin i-a împiedicat pe cei mai mulţi dintre adversarii săi politici, cum ar fi Aleksei Navalnîi, să lupte împotriva lui la alegerile prezidenţiale din această primăvară. În cele dn urmă, Putin şi-a adjudecat 76% din voturi, prezenţa la urne fiind de peste 67%.
5
1
