La 45 de ani după ce a fost alungat prin Războiul de Yom Kippur, ursul rusesc s-a întors. Atunci, ca și acum, Rusia nu era un aliat, iar rușii nu erau soluția - ei sunt problema. Întrucât ei sunt suzerani în Siria, armata iraniană, Siria și Hezbollahul nu pot prinde puteri decât sub scutul lor, potrivit Rador, care citeaza Haaretz.
„Mi-e teamă de greci chiar și atunci când aduc daruri!” Cu aceste cuvinte Laocoon îi avertiza pe oamenii din Troia să nu se lase păcăliți de stratagemele grecilor. Însă troienii i-au ignorat avertismentul și au adus un cal de lemn scobit pe dinăuntru în orașul lor - darul dușmanilor lor. Noaptea, soldați greci au ieșit din interiorul calului și au cucerit Troia (Virgil, Eneida, Cartea a doua).
Avertismentul lui Laocoon a devenit un simbol al suspiciunii cu care trebuie să-ți abordezi inamicii atunci când ei te scaldă în favoruri. El mi-a venit în minte de fiecare dată când premierul Israelului a fost primit regește la Kremlin.
Președintele Vladimir Putin l-a copleșit cu onoruri pe Benjamin Netanyahu, iar guvernul israelian a bifat coordonarea dintre Forțele de Apărare a Israelului [IDF, denumirea oficială a armatei - n.trad.] și armata rusă ca pe o misiune îndeplinită. Însă aparența armoniei și a intereselor comune a fost risipită atunci când un avion rusesc de spionaj a fost doborât de sirieni.
Acesta este un moment ce necesită meditație și conștientizarea faptului că, la 45 de ani după ce a fost alungat prin Războiul de Yom Kippur, ursul rusesc s-a întors să amenințe Israelul. Atunci, ca și acum, Rusia nu era un aliat, iar rușii nu erau soluția - ei sunt problema. Întrucât ei sunt suzerani în Siria, armata iraniană, Siria și Hezbollahul nu pot prinde puteri decât sub scutul lor. Prin urmare, coordonarea în materie de securitate, pentru a cărei perpetuare comandantul Forțelor Aeriene Israeliene (IAF) a fost chemat la Moscova ca la penitența de la Canossa [călătorie umilitoare a împăratului german Henric al IV-lea în 1077 pentru ca papa să-i anuleze excomunicarea - n.trad.], s-ar putea dovedi a fi o capcană - un mijloc de a duce de nas Israelul până când axa răului își va fi stabilit o prezență militară în Siria și Liban și îi va fi blocat complet cerurile IAF-ului.
O situație îngrijorătoare avem și în vestul Siriei. Rușii și-au stabilit o mare bază militară și navală la Tartus, la Mediterana; în decurs de trei ani rușii s-au apropiat tot mai mult de instalațiile pentru gaze naturale ale Israelului, iar acest fapt s-ar putea transforma într-un pericol real. Mai mult, controlul naval rusesc în estul bazinului mediteraneean ar putea amenința nu numai producția de gaze naturale, ci și vânzarea lor: planul de construire a unui gazoduct marin pentru transportul gazelor din Israel în Grecia și Italia, via Cipru, ar putea deveni ostaticul lui Putin.
Axa ruso-iraniană, a cărei existență este negată, s-a pus în mișcare și la est. Rușii și iranienii controlează acum segmente lungi ale oleoductului „linia T”, întins pe sute de kilometri între Kirkuk, în Irak, și portul libian Tripoli. Oleoductul, construit în anii '30 și care ajungea și la Haifa, în Israel („linia H”), a încetat să mai funcționeze de decenii bune. Însă drumul deschis la acea vreme este acum folosit de iranieni pentru a transporta armament și luptători în Siria și Liban.
Întrebarea esențială este dacă Putin plănuiește să folosească această rută pentru a aduce petrol din Iran, prin Irak și Siria, în portul Tartus, pentru ca mai apoi să-l vândă ca petrol de proveniență necunoscută pe piața europeană. Contiguitatea teritoriilor controlate de Rusia și Iran de-a lungul liniei T s-ar putea dovedi a fi calea de a evita embargoul impus de SUA petrolului iranian.
Potențialul volatil al controlului rusesc și iranian asupra liniei T nu este o amenințare doar pentru Israel. Ar trebui să îngrijoreze și SUA și pe aliații lor. În calitate de țară care luptă în prima linie a frontului, Israelul ar trebui să-și schimbe strategia. El ar trebui să adopte o politică de „respect și suspiciune” față de Rusia și să dezmorțească administrația Trump din torpoarea ei. Următoarea întrebare nu poate fi evitată: oare toți jucătorii care sunt de partea noastră joacă cu mâinile curate? Sincer, trebuie să spun că în curând aș putea începe să-i duc dorul lui Barack Obama, scrie Haaretz, citat de Rador.
Ministerul rus al Apărării a acuzat duminică Israelul că este responsabil de doborârea din greşeală de către apărarea antiaeriană siriană a unui avion rusesc de recunoaştere Il-20 în timpul unui raid efectuat de patru avioane de luptă F-16 israeliene în Siria, declarând că incidentul soldat cu moartea a 15 soldaţi ruşi a fost provocat din cauza "informaţiilor eronate" transmise "în mod deliberat" de armata israeliană, informează DPA şi cotidianul Haaretz.
Cincisprezece membri ai personalului rus au fost ucişi, luni seară, când avionul lor a fost doborât de rachete siriene, după ce un avion de luptă israelian într-o misiune de bombardament s-a ascuns în spatele aparatului rusesc pentru a se acoperi, potrivit versiunii evenimentelor prezentate de Moscova.
Rusia dotează Siria cu un sistem S-300
Rusia va livra Siriei un sistem de rachete sol-aer cu rază lungă de acțiune S-300 în cel mult două săptămâni, a spus luni ministrul Apărării, Serghei Shoigu, la o săptămână după ce Rusia a acuzat Israelul că a cauzat indirect prăbușirea unui avion militar rus în Siria, relatează Reuters.
Prăbușirea avionului, care a cauzat moartea a 15 membri ai serviciului rus, a forțat Moscova să ia ”măsuri de retorsiune adecvate pentru a crește siguranța militarilor ruși care luptă la nivel împotriva terorismului internațional în Siria”, a spus Shoigu într-un discurs televizat.
”Un sistem modern de rachete sol-aer cu rază lungă de acțiune S-300 va fi transferat forțelor armate siriene în cel mult două săptămâni”, a spus el, care a adăugat că sistemul va crește semnificativ capabilitățile armatei siriene.
0
0
