Este “Da” sau disperarea, “instabilitatea” și “izolarea”: într-un interviu pentru AFP, prim-ministul Zoran Zaev le cere compatrioților săi să voteze pentru schimbarea numelui Macedoniei pentru a o atașa taberei occidentale. Pe 30 septembrie, fie că aparțin majoritățîi slave macedoniene sau minorității albaneze (20 până la 25% din cele 2,1 milioane de locuitori), alegătorii vor spune prin referendum dacă acceptă să devină cetățeni ai “Macedoniei de Nord”, conform acordului semnat în iulie de Zoran Zaev cu omologul lui grec, Alexis Tsipras, potrivit La Libre, citat de Rador.
Un “Da” va trebui validat de Parlament, dar va fi un pas spre rezolvarea unui conflict cu Grecia, apărut în 1991, o dată cu independența acestei foste mici republici iugoslave. Acest diferend îi închide Macedoniei ușa NATO și a Uniunii Europene din cauza vetoului Atenei care își numește micul vecin ARYM sau FYROM (acronimele în franceză și engleză pentru Fosta Republica Iugoslavă a Macedoniei). Ea o acuză de ambiții expansioniste, de confiscarea moștenirii istorice și uzurparea numelui “Macedonia” care este și cel al provinciei sale de nord.
Aderarea la UE și NATO Mulți macedoneni se simt ofensați de o schimbare de nume impusă din exterior. Dar potrivit lui Zoran Zaev, 80% aspiră de asemenea la intrarea în NATO și UE. Ajunse la putere în primăvara 2017 cu sprijinul minorității albaneze, autoritățile social-democrate nu se iluzionează, după cum arată întrebarea de la referendum care nu vorbește explicit despre schimbarea de nume: “Sunteți pentru aderarea la UE și la NATO, acceptând acordul” cu Grecia? “Un eșec la referendum nu este o opțiune.
Sunt așa de convins de un succes încât nu îmi pun în gând alte opțiuni”, spune pentru AFP Zoran Zaev, în marja unui miting electoral la Kicevo (vest) unde se ferește să rostească cuvintele “Macedonia de Nord” O victorie a “Nu-ului” ar însemna “o lipsa totală de speranță, izolarea completă a țării, ar deschide probabil un nou capitol de insecuritate și instabilitate” în Balcanii de vest care “ar reveni probabil la anii întunecați ai trecutului”, avertizează Zaev.
Invers, o victorie a “Da-ului” ar permite să se “construiască un viitor european reciproc” pentru Balcani și ar da “un exemplu pozitiv altor regiuni ale lumii”. “Asta ar însemna că problemele identitare pot fi rezolvate prin acorduri de acest tip”, pledează acest economist. “Pentru Macedonia, nu există altă soluție decât aderarea la NATO și la UE”, insistă Zoran Zaev. NATO a invitat deja Macedonia să deschidă negocieri de aderare, avertizând că o schimbare de nume este o etapă obligatorie.
Drumull pare mai lung spre UE care a adăugat această condiție pentru deschiderea negocierilor în iunie 2019. Ostilitate rusească Mai mulți oficiali occidental au mers la Skopje pentru a susține “Da-ul”, precum cancelarul german, Angela Merkel, și ministrul american al apărării, Jim Mattis, așteptat luni după ce a avertizat în legătură cu interferențe rusești. Rușii “mi-au spus că nu au nimic împotriva unei aderări a Macedoniei la UE, dar că se opun integrării în NATO”, dezvăluie Zoran Zaev.
Potrivit Center for Insights în Survey Research, un centru de reflecție finanțat de fonduri americane, 57% dintre alegători susțin acordul. Uneori fără entuziasm, la fel că Sasho Iliosko, intervievat la Kicevo, înaintea mitingului lui Zaev: “Nu cred că acest acord este drept, dar voi vota pentru el (…) oamenii sunt adesea decepționați de pierderea unei părți a identității lor (…), dar vor vota cu toate astea da”.
Opoziția de dreapta (VMRO-DPMNE) a făcut apel la alegătorii săi să “acționeze potrivit conștiinței lor”, ferindu-se să se alăture unei campanii pentru boicot lansată pe rețelele de socializare. “Folosindu-se de dezinformare, unii speră că acest referendum va eșua”, avertizează Zoran Zaev care intenționează să-și convingă alegători descurajați de o situație socio-economică catastrofală, să meargă să voteze.
