În ultimii ani, perioada estivală a fost aproape sistematic marcată de surprize urâte economice și financiare. Incapacitate de plata în Argentina în 2014, teamă de o ieșire a Greciei din zona euro în 2015, referendumul pentru Brexit în 2016. După acalmia din 2017, unda de șoc ar putea reveni pe piețe, de asta dată din Turcia. Luni, 13 august, lira era la un nivel scăzut istoric, aproape de 7 dolari, după ce scăzuse cu până la 18% în ședința de tranzacționare, vineri. De la începutul anului, ea a pierdut 45% din valoarea sa față de dolar, potrivit Rador, care citează Le Monde.
Bursele europene și asiatice, cam zbuciumate la finalul săptămânii trecute, au închis în ușoară scădere luni. Dobânzile de împrumut pe ansamblul țărilor din sudul Europei s-au tensionat și alte valute au scăzut după lira turcească. Astfel, moneda sud-africană și rubla rusească au pierdut 8% față de dolar într-o săptămâna, prăbușindu-se amândouă, luni, la cel mai scăzut nivel de doi ani. Realul brazilian a pierdut 4% în șapte zile și peso-ul Argentinian 6%.
”Negare” din partea autorităților
Noile măsuri anunțate de Ankara au atenuat prăbușirea lirei, inflamată de tensiunile diplomatice cu Washingtonul, dar fără a reuși s-o oprească. “Ele sunt insuficiente și totul ne face să credem că lira va continua să se deprecieze, avertizează Guillaume Tresca, de la Crédit agricole. Desigur, banca centrală a promis să asigure toate lichiditățile necesare băncilor din țară. Dar declarațiile tunătoare ale președintelui Recep Tayyip Erdogan, care a acuzat din nou că un “complot străin” ar fi la originea devalorizării monedei naționale, au contribuit la propagarea îngrijorărilor. “Autoritățile turce se află într-o stare de negare apropo de natura crizei care afectează lira”, rezumă Wolfango Piccoli, analist la Teneo Intelligence.
De fapt, numai un cocktail de măsuri forte – și temporar dureroase – ar putea opri degringolada monedei și inflația galopantă pe care o alimentează (16% în iulie): înăsprirea politicii bugetare, instaurarea unui control al capitalurilor, creșterea semnificativă a dobânzii directoare, chiar o cerere de ajutor extern. Totuși, e greu de imaginat că președintele Erdogan se va întoarce spre Fondul Monetar Internațional, care cere măsuri de austeritate în schimbul unui împrumut.
Mai ales, liderul, care respinge orice bun simt economic, rămâne un oponent violent al unei creșteri a dobânzii. “În plus, investitorii se îndoiesc de capacitatea băncii centrale de a lua măsuri la înălțimea situației”, analizează Aneeka Gupta, strateg la societatea financiară WisdomTree. Și nu fără motiv: în ultimele luni, independența instituției a fost redusă semnificativ.
Stare jalnică a sectorului bancar
Dacă prăbușirea lirei s-a accelerat din cauza tensiunilor cu Donald Trump, ea ține în primul rând de fragilitatea structurală a țării. “Turcia depinde mult de finanțările externe, în special în dolari”, notează dna Gipta. Deficitul ei de cont curent ajunge la 6,3% din PIB și datoria externă la 200 de milioane de dolari (175 milioane de euro). Creșterea a fost umflată prin credite ușoare și stimulente fiscale, în timp de întreprinderile sunt puternic îndatorate în dolari. “Prăbușirea lirei complică finanțarea acestor datorii”, explică Christopher Dembik, economist la Saxo Banque. Ceea ce slăbește sectorul bancar, aflat într-o situație jalnică.
Cu toate acestea, trebuie să ne temem de o criză comparabilă cu cea care a zguduit valutele asiatice în 1997, chiar de o contagiune pe totalitatea piețelor financiare? Deocamdată, îngrijorările în această privința păreau excesive. “Scăderea Burselor și devalorizarea unor monede țin și de volumul scăzut al schimburilor pe piețe în timpul verii”, subliniază dl Dembik. Majoritatea investitorilor a plecat în vacanță. Și numărul mai limitat al tranzacțiilor pe diferite burse amplifică artificial scăderile.
Totuși, slăbiciunile unei părți a țărilor emergente hrănesc îngrijorările. Unele, deoarece suferă de dificultăți interne, ca Argentina, forțată să ceară ajutorul FMI în iunie pentru a evita o nouă criză financiară, sau Africa de Sud. Altele, deoarece sunt afectate de creșterea dobânzilor directoare începută de Rezerva federală americană. “Acest lucru determină investitorii să părăsească țările emergente pe care le consideră fragile, în special pe cele care au importante deficite externe, pentru a merge să-și plaseze banii în Statele Unite, unde creșterea dobânzilor oferă randamente mai bune”, detaliază Philippe Waechter, economist șef la Ostrum AM.
În afară de Turcia, Africa de Sud, Venezuela și Argentina sunt deosebit de expuse, ca și Brazilia și Ucraina. “Creșterea dobânzilor americane, care ar trebui să continue, riscă să agraveze și mai mult dificultățile acestor țări în lunile următoare”, anticipează Vincent Lequertier, manager la WeSave.
De partea europeană, temerile se referă la anumite bănci vizate de riscul turcesc, în Spania și, în mai mică măsură, în Franța. Valorile bancare, printre care BNP Paribas și spaniola BBVA, au dificultăți pe burse în ultimele zile. Totuși, riscul real are în continuare o amploare limitată, consideră observatorii. “Guvernul italian, care intenționează să între în conflict cu Bruxelles-ul pe chestiuni bugetare, mă îngrijorează mult: va fi bomba toamnei”, mărturisește un bancher parizian.
