Ucraina acţionează în mod "mârşav, fără precedent şi premeditat" împotriva minorităţilor naţionale, iar preşedintele Ucrainei, împreună cu Parlamentul, le privează pas cu pas de drepturile lor deja câştigate, în timp ce, printr-o campanie mincinoas,ă susţine la nivel internaţional că este victima geopoliticii şi că de fapt respectă dreptul internaţional, a declarat ministrul ungar de externe, la o conferinţă de presă susţinută marţi, la Budapesta, potrivit Rador.
Péter Szijjártó a amintit că, pentru minorităţile naţionale din Ucraiana, "prima lovitură" a fost noua Lege a Învăţământului, care a limitat mult drepturile minorităţilor naţionale de a învăţa în propria lor limbă şi, în pofida presiunii internaţionale, nu au fost începute consultări despre această lege cu minoritatea naţională maghiară din Ucraina."Cea de-a doua lovitură" a reprezentat-o declararea drept anticonstituţională a Legii utilizării limbilor, a mai menţionat Péter Szijjártó, care a arătat că, pe ordinea de zi a Parlamentului ucrainean, se află trei noi proiecte privind legea limbilor din Ucraina, însă "unul mai prost ca altul".
Drept exemplu, şeful diplomaţiei ungare a amintit că, potrivit reglementărilor anterioare, limba maternă a unei minorităţi naţionale poate fi folosită în localităţile în care respetiva minoritate are o pondere de 10%. Autorităţile ucrainene vor să ridice acest prag la 33%, ceea ce ar îngrădi dramatic drepturile minorităţilor naţionale, a adăugat Péter Szijjártó, care a mai precizat: "Cea de-a treia lovitură" aplicată minorităţilor naţionale din Ucraina este propunerea adoptării prin procedură de urgenţă a legii privind sancţionarea dobândirii dublei cetăţenii.
În timp ce Ucraina se grăbeşte spre NATO, autorităţile ucrainene încearcă să îi priveze de cetăţenia ucraineană pe cei care au obţinut cetăţenia altei ţări membre a NATO, în ideea că dubla cetăţenie reprezintă un risc asupra siguranţei naţionale. Péter Szijjártó a subliniat: "Protestăm ferm împotriva ideii că oricare cetăţean maghiar din Transcarpatia ar reprezenta un risc pentru siguranţa naţională a Ucrainei".
În timp ce Ucraina luptă în estul ţării pentru menţinerea integrităţii sale teritoriale, au fost relocaţi 800-1000 de militari în partea vestică a ţării, care se învecinează cu trei ţări membre ale NATO, dintre care nici una nu reprezintă un risc pentru siguranţa naţională a Ucrainei, a mai arătat şeful dimplomaţiei ungare. Péter Szijjártó a adăugat că Ungaria a susţinut liberalizarea vizelor pentru cetăţenii Ucrainei, încheierea Acordului de Asociere UE-Ucraina, şi a furnizat gaze naturale când Ucraina a avut nevoie.
Ungaria este supusă unor serioase presiuni internaţionale pentru renunţarea la dreptul său de veto prin care împiedică apropierea Ucrainei de NATO, iar în opinia Ungariei această presiune internaţională este nedreaptă şi inechitabilă, deoarece partea ucraineană este responsabilă pentru situaţia creată. Ungaria nu va ceda presiunilor internaţionale şi nu va sacrifica drepturile maghiarilor din Transcarpatia pe altarul intereselor geopolitice, a precizat Péter Szijjártó care a adăugat: Ungaria se va folosi de dreptul său de veto împotriva aderării Ucrainei la NATO până când nu vor fi restabilite drepturile anterioare ale minorităţilor naţionale.
Dacă Ungaria ar ceda presiunii şi "ar renunţa la dreptul său de veto", apărarea drepturilor maghiarilor din Transcarpatia şi-ar pierde obiectul, a mai spus şeful diplomaţiei ungare, potrivit Rador.
0
0
