Suprafața de pe fundul oceanelor nu este plată și acoperită cu nisip-relieful acesteia este cel puțin la fel de divers ca cel de deasupra apei, constând în văi adânci și munți imenși. Cartografierea acestei întinderi este o adevărată provocare, scrie BBC.
În 2017, o echipă de experți din toate colțurile lumii, unită în cadrul organizației non-profit General Bathymetric Chart of the Oceans (Gebco), a lansat primul efort de a crea o hartă completă a oceanelor lumii.
Doar 15% din oceanele pământului sunt cartografiate. Apropiindu-vă, de exemplu, în Google Earth, de mijlocul Pacificului, veți găsi o reprezentare a suprafeței oceanului generată cu ajutorul unor algoritmi: rezoluție scăzută, indirectă, adesea inexactă.
Relieful de sub apele Terrei joacă un rol extrem de important în ecosistem. Culmile și văile subacvatice determină tiparele meteorologice și curenții oceanici; topografia marină influențează gestionarea pescuitului, industrie care alimentează milioane de oameni; mile de cablu subacvatic conectează miliarde de oameni la internet; munții submarini oferă protecție împotriva pericolelor de coastă precum tsunami sau uragane, și ar putea oferi indicii privind migrarea preistorică a continentului sudic al pămantului.
Însă descoperirile subacvatice ce urmează a fi făcute nu sunt de interes doar pentru cartografi sau cercetători marini. La mare adâncime de suprafața oceanului zace o comoară îngropată: metale prețioase, elemente rare din tabelul periodic, țiței și diamante-bogății care au rămas inaccesibile, până acum, chiar și celor mai cutezători prospectori.
