Țările occidentale au decis să expulzeze în mod masiv diplomați ruși, ca răspuns la incidentul din oraşul britanic Salisbury. Statele Unite ale Americii au anunțat expulzarea din țară a 60 de angajați ai Ministerului Afacerilor Externe din Rusia și închiderea consulatului american din Seattle. Țările UE au sprijinit această decizie. În mediul diplomatic naţional, "Nezavisimaia Gazeta" a aflat de ce Moscova nu trebuie să răspundă la aceste măsuri într-o manieră simetrică, potrivit Rador.
Administrația președintelui american Donald Trump a decis să oprească activitatea Consulatului rus de pe Coasta de Vest din cauza apropierii sale de baza de submarine militare și a uzinei Corporation Boeing, dar și trimite acasă 60 de angajați din Minisetrul de Externe al Federației Ruse: 48 de la ambasada din Washington, DC, 12 de la Misiunea permanentă a Rusiei la ONU. Sarah Sanders, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, a numit aceste măsuri nu doar ca un răspuns la otrăvirea din Salisbury, ci și ca o încercare de a se proteja de spionaj.
Diplomații care se află sub incidenţa sancțiunilor au fost calificaţi de către administrația americană drept agenți de informații. Germania și Franța, liderii Uniunii Europene, și-au exprimat, de asemenea, solidaritatea cu Regatul Unit al Marii Britanii, pe teritoriul căruia a fost otrăvit fostul ofiţer GRU Serghei Skripal și fiica lui. Iulia. Atât Parisul, cât şi Berlinul au decis să expulzeze câte patru diplomaţi.
Nici alte țări din Uniunea Europeană nu au rămas indiferente. Donald Tusk, președintele Consiliului European, a declarat că 14 țări au făcut un pas în sprijinul diplomatic acordat Marii Britanii. "În urma deciziei Consiliului European de săptămâna trecută, 14 state membre ale UE au decis să excludă diplomați ruși", a spus Tusk. "Măsurile suplimentare, inclusiv expulzarea ulterioară în cadrul acestei abordări comune a UE, nu sunt excluse în următoarele zile și săptămâni".
Ulterior, numărul țărilor UE, care susțin Londra, a crescut la 15. Lor li s-a alăturat și Kievul: din teritoriul ucrainean, s-a decis expulzarea a 13 diplomați din Rusia. În comparație cu sancțiunile ucrainene, decizia autorităților europene poate fi numită simbolică. De exemplu, Finlanda, Letonia, Estonia, România și Croația au trimis acasă câte un diplomat. Washingtonul afirmă că lasă deschisă ușia dialogului cu Moscova.
Un oficial american de rang înalt a explicat într-un briefing telefonic cu reporterii: "Statele Unite ale Americii, precum și aliații și partenerii noștri au dat de înţeles clar Rusiei că acțiunile ei vor avea consecințe. Statele Unite ale Americii sunt gata să coopereze cu Rusia pentru a îmbunătăți relațiile, dar acest lucru se poate întâmpla doar după schimbarea comportamentului guvernului rus".
Administrația SUA adaugă: "Vrem să facem distincția între ruși și acțiunile guvernului lor". În același timp, Casa Albă susține decizia Londrei de a nu trimite Rusiei eșantioanele unui compus chimic, cu care a fost otrăvit Skripal. În declarația oficială a Departamentului de Stat al SUA, care a fost primită la redacţia ziarului "Nezavisimaia Gazeta", incidentul din orăşelul britanic Salisbury este calificat drept o tentativă de crimă.
„Acest atac contra aliatului nostru Marea Britanie a amenințat nenumărate vieți nevinovate și a provocat leziuni grave pentru trei persoane, inclusiv unui ofițer de poliție.“ La sfârșitul comunicatului se arată: „Statele Unite ale Americii invită Rusia să-și asume responsabilitatea pentru acțiunile ei pentru a arăta lumii că este în măsură să-și îndeplinească obligațiile și responsabilitățile sale internaționale în calitate de membru al Consiliului de Securitate al ONU, pentru menținerea păcii și securității internaționale.
“ Anatolii Antonov, ambasadorul Federaţiei Ruse în Statele Unite ale Americii, și-a exprimat deja opinia în faţa lui Aaron Wess Mitchell, consilierul secretarului de stat al SUA pentru problemele Europei şi ale Eurasiei: un protest ferm în legătură cu ultimele evenimente, menţionând că, pentru asemenea acuzaţii la adresa Federaţiei Ruse, nu există niciun fel de dovezi. "Toată responsabilitatea pentru consecințele dezmembrării relațiilor ruso-americane revine Statelor Unite ale Americii", a afirmat șeful misiunii diplomatice ruse.
Într-un mesaj postat pe site-ul oficial al Ministerului rus de Externe, se arată: „Un asemenea act neprietenos din partea acestui grup de țări va avea consecinţe și noi vom reacţiona.“ „Această practică de expulzare colectivă nu a mai existat niciodată, a spus, pentru “Nezavisimaia Gazeta", Andrei Baklanov, preşedintele Consiliului Asociaţiei diplomaţilor ruşi, care, în perioada 2000-2005, a ocupat postul de ambasador al Federaţiei Ruse în Arabia Saudită.
În principiu, există acțiuni colective, inclusiv diplomatice, în baza deciziei unui organ sau altul, dar în această situație, expulzarea este un fenomen nou, care are loc sub presiunea britanicilor. Eu nu cred că merită să reacționăm. Vocile care se manifestă în mod automat reprezintă o reacție emoțională și nejustificată. Care este baza deciziei pentru expulzare? Dorința de a atrage un număr de țări în conflict cu noi.
Dacă noi vom ceda în faţa unui asemenea lucru și dacă ne implicăm într-un astfel de conflict, artificial în fond, atunci vom complica relațiile noastre cu un număr suplimentar de țări". Diplomatul rus subliniază: „Noi nu trebuie să răspundem în oglindă, ci trebuie să-l pedepsim exemplar pe cel care a instigat în această situaţie - în acest caz, se subînţelege. Eu cred că trebuie să aplicăm lovitura principală împotriva britanicilor.
În ciuda faptului că astfel de măsuri vor dăuna destul de dureros diplomației ruse, interlocutorul ziarului “Nezavisimaia Gazeta" a spus că dipomaţii se vor strădui să-şi facă meseria. „Expulzarea este un lucru destul de dureros, deoarece, dimensiunea ambasadelor, din cauza constrângerilor financiare, este destul de optimizată - şi la noi, şi pentru aceste ţări, a declarat Baklanov. Dacă are loc o reducere a componenței diplomaţiei operaționale, acest lucru se face tăind la sânge, însă oamenii continuă să lucreze în orice condiții.
Uneori, circumstanțele reale ne-au forțat să reducem compoziția diplomatică. De exemplu, când a avut loc bombardamentul din Bagdad și exista o amenințare de invazie militară. Am făcut totul treptat: mai întâi, familiile au fost scoase, apoi am redus componența misiunii noastre diplomatice. Dar cei care au rămas în acele condiții au continuat să lucreze intens și s-au confruntat cu toată cantitatea de instrucțiuni care le-au venit din partea Centrului.
Este posibil să se adapteze, dar bine, desigur, nu este suficient." În paralel cu aceste măsuri, Londra a emis mandate de sechestrare pentru proprietăți suspecte, deținute de cetățeni ruși în Marea Britanie. Gavin Alexander Williamson, ministrul Apărării al Regatului Unit, a vorbit despre aceste lucruri într-o conferinţă de presă la Tallin. "Guvernul va lucra foarte atent și va rezolva problema. Deja s-au emis mandate pentru sechestrarea unor bunuri de origine necunoscută, a spus Gavin Alexander Williamson cu privire la măsurile executivului britanic, afirmaţii citate de portalul de ştiri Delfi, foarte popular în Ţările Baltice.
Legea corespunzătoare a intrat recent în vigoare. Sarcina noastră este să luăm în considerare toate bunurile dobândite într-un mod neclar, pașii necesari s-au făcut deja pentru acest lucru". La sfârșitul lunii ianuarie, tribunalele britanice au primit în mod oficial posibilitatea de a trimite cereri cu privire la statutul proprietăţilor către toți proprietarii străini ai bunurilor ce se află pe teritoriul țării.
Măsurile sunt prevăzute de legea britanică „Cu privire la finanțele penale“, care a intrat în vigoare în acest an și a permis autorităților competente ale Regatului Unit să ceară explicații de la proprietarii de bunuri și de la companiile imobiliare, pentru valori ce depăşeşsc 50.000 de lire sterline (71.000 de dolari), precum şi referitor la conturile bancare suspecte. Lipsa explicațiilor din partea proprietarului va duce la confiscarea proprietății.
După cum s-a menţionat la Londra, se află în cătare "persoane semnificative din punct de vedere politic".
Articol de Igor Subbotin, "Nezavisimaia Gazeta"(preluare RADOR)
0
9
