În cursa pentru alegerile legislative ungare din 8 aprilie 2018, a căror campanie a început duminică, 18 februarie, prim-ministrul Viktor Orbán are toate şansele să rămână la putere, noteaza ziarul francez La Croix, citat de Rador.
În opt ani, el a ştiut să construiască "un sistem" centralizat, cu o comunicare redutabilă, cu aliaţi care operează în sectoarele economice cheie.
Mai ales, nu trebuie schimbată o reţetă care funcţionează. Premierul ungar, Viktor Orbán, a rămas fidel obiceiurilor sale, duminică, 18 februarie, la lansarea campaniei pentru un al treilea mandat la legislativele din aprilie. A făcut-o în discursul său politic anual, folosind metafora cetăţii asediate. "Noi, ungurii, avem un viitor când suntem unguri", a declarat el, înainte de a-i critica aspru pe "internationalişti" şi a trâmbiţa că "botniţa a fost trimisă înapoi la Bruxelles, lesa la FMI".
Ameninţările externe şi naţiunea în pericol
A devenit un clasic, în opt ani de putere. Viktor Orbán pune în scenă o lume de ostilitate dincolo de frontiere. Afişele puse peste tot în Ungaria de la mijlocul lui ianuarie sunt fără îndoială cele mai emblematice pentru a ilustra această comunicare a pericolului. "Soros se pregăteşte să instaleze mii (de migranţi) din Africa şi din Orientul Mijlociu. Stop Soros!", anunţă ele. Spotul televizat adaugă că miliardarul de origine unragă "se joacă cu focul", gata să "deschidă gardul" care separă Ungaria de Serbia, dar şi de Croaţi, din vara lui 2015.
Această a 'n'-a campanie publică de "sensibilizare" a guvernului lui Viktor Orbán ţine loc de profesiune de credinţă a Fidesz. Căci partidul premierului ungar face campanie fără program. "Această comunicare guvernamentală, bazată constant pe un duşman, a început în jurul crizei migranţilor", notează politilogul Gergely Rajnai, membru al think tank-ului budapestan Meltanyosag.
"Nu este decât un instrument pentru a se menţine la putere. Orbán nu crede nicio clipă în influenţa lui George Soros", avertizează jurnalistul Andras Kosa, autorul unei lucrări intitulate "Viktor Orbán, omul haosului". Această compilaţie, argumentată cu interviuri anonime cu oameni politici apropiaţi premierului, disecă puterea exercitată de omul forte ungur. O putere care nu e scutită de corupţie.
Acuzaţii neauzite
La sfârşitul lui ianuarie, oficiul european antifraudă, OLAF, arăta cu degetul într-un raport spre compania Elios Zrt, deţinută atunci de ginerele lui Viktor Orbán. Societatea, acuzată de serioase nereguli şi conflicte de interese, îl obliga pe procurorul general să se ocupe de dosar. Compania câştigase licitaţii bănoase, finanţate din fonduri europene, între 2011 şi 2015, pentru modernizarea iluminatului public în Ungaria.
"Cercul alegătorilor Fidesz este atât de fanatic, încât scandalurile de corupţie nu-l ating", analizează Andras Kosa. "Viktor Orbán a reuşit să creeze o comunitate politică căreia ştie să-i vorbească. Partidul lui dispune de un număr de alegători suficient, menţinut la unison datorită ueni comunicări eficiente. Forţa Fidesz este că are un mesaj: noi suntem unguri, diferiţi, lideri în Europa şi în lume, noi suntem liberi şi noi decidem", decriptează Gergely Rajnai.
O puternică gardă apropiată
Şi aici guvernul poate conta pe solide legături mediatice, media din ţară fiind de acum în cea mai mare parte cucerite de partea cauzei sale. Un imperiu datorat unui număr de trei oameni cheie: Árpád Habony, consilier de comunicare al lui Viktor Orbán; Andy Vajna, ex-producător al lui Rambo şi proprietar al canalului de televiziune TV2, dar şi Lőrinc Mészáros, primarul din Felcsut, (satul copilăriei prim-ministrului), care deţine majoritatea ziarelor maghiare din provinicie din 2016.
Lőrinc Mészáros este astăzi, se pare, a cincea avere din Ungaria. Prieten cu Viktor Orbán, el împarte sectorul construcţiilor cu un alt aliat al lui Orbán, István Garancsi. Prim-ministrul ungar, tactician abil, ştie să-şi construiască anturajul. Puterea lui, care se menţine din 2010, se bazează pe un pumn de personalităţi care operează în domenii strategice: media, construcţii, sectorul bancar...
"Între democraţie şi dictatură"
"Regimul lui Viktor Orbán nu este totuşi oligarhic, căci micul grup de oameni care îl înconjoară nu participă direct la putere. Este o gardă apropiată care rămâne subordonată politicului", analizează József Péter Martin, directrul executiv al Transparency International Ungaria.
Aliaţi bogati, pe care Viktor Orbán ştie să-i recompenseze pentru loaialitatea lor, nu trebuie să capete prea multă importanţă. "Se poate vorbi de un sistem Orbán, călare între democraţie liberală şi dictatură", continuă József Péter Martin.
"E vorba de un regim foarte centralizat, cu un aspect ideologic în care naţionalismul economic prevalează (Viktor Orbán privilegiază capitalul unguresc faţă de cel străin). Instituţiile independente, garante ale unei bune funcţionări democratice, sunt în cea mai mare parte a lor în solda puterii. În sfârşit, regimul implică capitalismul bazat pe nepotism şi urmăreşte sa favorizeze apariţia unei clase de mijloc şi a unei burghezii libere de orice moştenire comunistă".
Un sistem bine rodat care face puţin caz de adversarii săi - de altfel, foarte divizaţi - şi permite ambiţiosului prim-ministru să se menţină la putere.
1
10
