Tarile membre ale UE si-au afisat joi, la Sofia, divergentele legate de extinderea spre Balcani, in conditiile in care Bulgaria a facut apel la concretizarea acestui proces, pentru a nu lasa camp liber altor puteri, precum Rusia si China, scrie AFP.

Boiko BorisovFoto: Wikimedia Commons

Premierul bulgar Boiko Borisov, a carui tara detine presedintia rotativa a UE, a subliniat ca "daca nu exista extindere acum, nu vor mai fi alte ocazii". Declaratia a fost facuta in marja unei reuniuni informale a ministrilor Afacerilor Externe, la Sofia.

"Altfel, China, Rusia si Turcia, care au proiecte pentru regiune, se vor lansa inca de acum", a avertizat el.

"Este Europa noastra si e datoria noastra sa ne ocupa si de aceasta parte a Europei", a adaugat premierul bulgar.

UE a demarat negocierile de aderare cu Serbia la inceputul lui 2014 si cu Muntenegru in 2012. Dar presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a avertizat recent tarile din Balcani ca nu vor putea adera la UE daca nu isi vor regla disputele legate de granite, facand astfel ipotetica perspectiva unui prim val de integrare la orizontul anului 2025.

In tabara partizanilor extinderii, seful diplomatiei ungare Peter Szijarto a estimat ca orizontul 2025 este "prea indepartat".

"Este evident ca Statele Unite au o strategie pentru Balcanii de Vest, Rusia are o strategie pentru Balcanii de Vest, Turcia are o strategie pentru Balcanii de Vest - doar Uniunea Europeana este extrem de lenta", a criticat el.

Reuniunea de la Sofia are loc in cadrul pregatirilor summitului UE dedicat Balcanilor, prevazut la jumatatea lui mai in Bulgaria, unde va fi abordata chestiunea extinderii. Aceasta perspectiva starneste insa multe reticente in randul statelor membre.

Ministrul sloven de Externe Karl Erjavec a caracterizat insa drept "nerealista" data de 2025.

"Slovenia a derulat timp de 20 de ani un dialog cu Croatia pentru a gasi o solutie legata de granita" dintre cele doua tari. Iar cele doua tari continua sa isi dispute golful Piran, in nordul Adriaticii, in ciuda unui arbitraj international.

Alte litigii teritoriale exista pe teritoriul fostei Iugoslavii, iar chestiunea Kosovo este majora. Fara a mai vorbi de recunoasterea independentei sale, normalizarea relatiilor dintre Belgrad si Pristina pare in continuare foarte indepartata.

In asteptare, Comisia Europeana a elaborat o strategie politico-economica insotita de finantari tintite.