Lasati balta de sistemul public de sanatate, unii greci consuma la comun pilulele destinate unui singur pacient, maresc intervalul la care iau medicamentele sau isi pun speranta intr-o industrie a suplimentelor nutritive aflata in continua expansiune. Un reportaj de Dimitra Triantafyllou.
La prima vedere, Vasiliki Katsoula si Konstantinos Karaouzas au putine lucruri in comun.
Katsoula e o femeie solida, de 48 de ani, fara slujba, care se zbate la limita saraciei si locuieste intr-un cartier muncitoresc al Atenei. Karaouzas este un inotator in varsta de 39 de ani, participant la Jocurile Paralimpice, cu un bust musculos si o barba carunta, locuind intr-o suburbie prospera a capitalei.
Totusi, cei doi au ceva in comun — ambii sunt profund dezamagiti de sistemul de sanatate al Greciei, aflat in prabusire, si isi iau sanatatea in propriile maini.
Dupa ce si-a pierdut, in 2010, slujba de menajera, si odata cu ea asigurarea de sanatate din partea statului, ustensila preferata a lui Katsoula este cutitul de bucatarie, cu care taie si rationalizeaza medicamentele pe care ea si parintii ei trebuie sa le ia pentru hipertensiune, glicemie, colesterol, depresie si alte afectiuni.
“Am tensiune arteriala ridicata, dar cum sa-mi permit sa cumpar pilulele?” intreaba Katsoula in casa darapanata a familiei, situata in Aspropyrgos, o zona din Atena cu reputatie proasta din cauza rafinariilor petroliere de aici, a criminalitatii si saraciei.
(...)
Un sistem subfinantat
Sistemul de sanatate publica din Grecia s-a schimbat complet de la finele lui 2009, cand guvernul de la Atena a dezvaluit existenta unei imense gauri in finantele publice ale tarii si a apelat, in 2010, la partenerii sai din Uniunea Europeana si la Fondul Monetar International, FMI, pentru primul din cele trei pachete de salvare de pana acum, fiecare in valoare de miliarde de dolari.
Ce a urmat au fost valuri succesive de umilitoare taieri bugetare care au aruncat Grecia in depresiune, au escalat somajul si au lasat in criza de fonduri un sistem de sanatate deja disfunctional si corupt.
Perioadele de asteptare au crescut, rezervele de medicamente si echipament medical s-au diminuat, iar numarul estimat al persoanelor ramase fara asigurare de stat din cauza ca nu au loc de munca s-a ridicat brusc la trei milioane, dintr-o populatie de aproximativ 11 milioane. Cetatenilor greci neasigurati le era refuzat accesul gratuit sau subventionat la asistenta medicala si medicamente.
Chiar si pentru cei asigurati, lista medicamentelor subventionate de stat pentru pacienti s-a micsorat simtitor, asa cum a scazut si rata subventiilor. Procentul pe care trebuie sa-l plateasca pacientul a crescut de la 12,8 la suta in ianuarie 2012 la 29,3 la suta in iulie 2014, potrivit unui studiu publicat in martie 2016 de centrul grew independent de cercetare Dianeosis. Acum este 25 la suta.
Costurile crescute, cozile din ce in ce mai mari si o trainica traditie a mitei fac ca multi greci sa evite sa mearga la medic. “Nu vreau doctori — tot ce vad ei sunt banii”, a spus Katsoula.
Lucrurile se prezinta asemanator in statele balcanice invecinate cu Grecia, precum fosta Iugoslavie si tarile ex-comuniste Romania si Bulgaria, unde vremurile tulburi ale anilor 1990 au devastat sectorul de sanatate, alimentand prescrierile excesive si vanzarile ilegale de antibiotice si problema tot mai mare a dependentei de tranchilizante si antidepresive.
Restul articolului este disponibil aici.
Dimitra Triantafyllou este jurnalist independent și relatează despre probleme sociale, sănătate și identitate de gen. Acest articol a fost realizat în cadrul Balkan Fellowship for Journalistic Excellence, cu sprijinul Fundației ERSTE și al Open Society Foundations, în cooperare cu Balkan Investigative Reporting Network. - See more at: http://www.balkaninsight.com/en/article/grecii-%C3%AE%C8%99i-iau-s%C4%83n%C4%83tatea-%C3%AEn-propriile-m%C3%A2ini-12-08-2016#sthash.NgNfT5dz.dpuf
Dimitra Triantafyllou este jurnalist independent si relateaza despre probleme sociale, sanatate si identitate de gen. Acest articol a fost realizat in cadrul Balkan Fellowship for Journalistic Excellence, cu sprijinul Fundatiei ERSTE si al Open Society Foundations, in cooperare cu Balkan Investigative Reporting Network.
1
2
