Uniunea Europeana a ajuns la un acord luni asupra unui plan pentru aparare care i-ar putea permite, pentru prima data, sa trimita forte rapide de interventie in strainatate, in conditiile in care victoria lui Donald Trump in alegerile din SUA pare sa impulsioneze Europa sa isi revizuiasca strategia, relateaza Reuters, citata de News.ro.
Planul, stabilit de ministrii de Externe si ai Apararii din UE, i-ar putea permite blocului sa trimita forte pentru stabilizarea unei crize inainte ca fortele ONU de mentinere a pacii sa poata prelua controlul asupra situatiei.
Potrivit Reuters, planul confirma intentia Europei de a actiona fara Statele Unite, daca va fi nevoie.
"Europa trebuie sa poata sa actioneze pentru propria sa securitate", a spus ministrul francez al Apararii, Jean-Yves Le Drian. "Acest lucru ii va permite Europei sa se indrepte spre autonomia sa strategica", a adaugat oficialul care a condus, alaturi de Germania si de sefa diplomatiei UE, Federica Mogherini, eforturile pentru o independenta sporita fata de Washington.
Planul de 16 pagini prezinta o serie de sarcini si obiective, insa multe dintre acestea raman abstracte fara o crestere a finantarii. Potrivit lui Mogherini, Guvernele si-au exprimat sustinerea fata de folosirea asa-numitelor "grupuri de lupta" ale UE, care au 1.500 de militari si care sunt operationale din 2007, dar nu au fost utilizate niciodata.
Sefa diplomatiei europene, care a prezidat reuniunea, a insistat ca nu exista niciun plan pentru formarea unei armate europene, iar tarile vor pastra controlul asupra armatelor lor.
Liderii UE urmeaza sa semneze planul in decembrie, in timp ce aspectele dificile, precum contributiile si fondurile, vor fi stabilite de oficiali anul viitor. Propunerile pentru un cartier general militar european au fost lasate de-o parte, in favoarea concentrarii pe misiunile civile. Cifrele aflate pe masa in privinta finantarii palesc, insa, in comparatie cu cele 18 miliarde de dolari pe care Statele Unite intentioneaza sa ii cheltuiasca pe noi tehnologii in urmatorii cinci ani.
Cu toate acestea, strategii europeni au subliniat ca planul nu rivalizeaza cu activitatile NATO, bloc pe care Marea Britanie, o putere nucleara, il considera o prioritate dupa votul pentru Brexit. Secretarul britanic al Apararii, Michael Fallon, care a pledat pentru ramanerea tarii sale in UE, afirma ca Europa trebuie sa creasca cheltuielile pentru aparare, care au scazut in unele tari din Occident la cel mai scazut nivel din istorie.
Numai cinci tari membre UE respecta obiectivul NATO de a aloca 2% din PIB pentru aparare, in timp ce alte 10 si-au fixat foi de drum clare pentru a ajunge la acest nivel. Acest lucru inseamna ca numai jumatate dintre statele membre aloca suficiente fonduri pentru antrenament si echipamente. "In loc sa visam la o armata europeana, cea mai buna abordare fata de presedintia Trump ar fi ca tarile europene sa isi suplimenteze propriile cheltuieli pentru aparare", le-a spus Fallon reporterilor, in marja reuniunii.
Planurile convenite luni capata, insa, mai multa relevanta dupa comentariile facute de Trump in cursul campaniei pentru presedintia SUA, cand a sugerat ca Washingtonul ar putea ezita sa ajute un aliat NATO aflat in pericol, daca acesta nu a contribuit suficient. Aceasta atitudine ar pune sub semnul intrebarii principiul apararii colective, care se afla la baza NATO. "In mod clar este un mesaj pentru toata lumea sa vada cum ne putem spori si imbunatati coordonarea", a spus ministrul suedez de Externe Margot Wallstrom in legatura cu afirmatiile lui Trump din campanie.
Suedia nu este stat membru NATO. De asemenea, alegerea unui politician prorus ca presedinte al Bulgariei - stat membru UE si NATO - a dat un nou impuls eforturilor franco-germane de a imbunatati operatiunile pentru o aparare comuna. UE are 17 misiuni militare si civile in curs - multe dintre ele in afara continentului, din Republica Democrata Congo pana in Mediterana, unde incearca sa limiteze fluxul de migranti dinspre Libia si sa impuna embargoul ONU privind armele.
