Locuitorii din Transnistria s-au pronuntat in proportie de 98%, intr-un referendum organizat in 2006, in favoarea independentei regiunii si a posibilei uniri cu Rusia, insa Moscova nu si-a modificat pozitia oficiala in urma plebiscitului, pledand pentru continuarea negocierilor in formatul 5+2, scrie Mediafax.

Regiunea separatista Transnistria a organizat, pe 17 septembrie 2006, un referendum pe tema statutului constitutional. Locuitorii regiunii au fost chemati la urne pentru a raspunde la doua intrebari. Potrivit rezultatelor comunicate de autoritatile separatiste, 96,6% dintre transnistreni s-a pronuntat impotriva renuntarii la "independenta" si impotriva "integrarii in R.Moldova". In schimb, 98,07% dintre locuitori au fost de acord cu mentinerea "independentei" si pentru "posibila integrare viitoare in Federatia Rusa".

Republica Moldova a catalogat drept "ilegal" referendumul, Presedintia de la Chisinau subliniind ca nu poate accepta rezultatele unui plebiscit "nelegitim" organizat in regiunea separatista. Ministrul moldovean de Externe de la acea vreme, Andrei Stratan, cataloga referendumul drept o "farsa politica" a liderului separatist transnistrean de atunci, Igor Smirnov.

Uniunea Europeana, Statele Unite, Romania, Ucraina, Bulgaria, Turcia, Croatia si Norvegia au refuzat sa accepte rezultatele referendumului, catalogandu-l drept "ilegal". Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) a respins legalitatea referendumului, exprimand preocupare ca plebiscitul nu va face decat sa ingreuneze gasirea unei solutii la criza separatista.

Seful diplomatiei ruse, Serghei Lavrov, afirma ca referendumul a fost "democratic si deschis", insa linia politica a Moscovei nu a suferit nicio modificare, pledand pentru revenirea la masa negocierilor in formatul 5+2. "Rezultatele referendumului din Transnistria erau previzibile si confirma inca o data ca acest conflict trebuie solutionat in baza acordurilor anterioare", spunea Serghei Lavrov in 2006. La randul sau, presedintele Consiliului Federatiei Ruse, Serghei Mironov, explica votul in favoarea unirii cu Rusia prin faptul ca transnistrenii sperau astfel la rezolvarea rapida a conflictului separatist.

Referendumul din 2006 nu a modificat in niciun fel pozitia politica oficiala a Moscovei, care pleda pentru gasirea unei solutii negociate, prin continuarea eforturilor diplomatice in formatul 5+2 si prin respectarea acordurilor existente intre Rusia si R.Moldova. Acestea prevad recunoasterea de catre Rusia a integritatii teritoriale, a suveranitatii si independentei Republicii Moldova.

Acum, in contextul crizei din Ucraina si dupa ce Rusia a anexat regiunea ucraineana Crimeea, oficiali din cadrul NATO, oficiali UE, alti demnitari occidentali si experti au exprimat preocuparea ca Moscova ar putea incerca si ocuparea Transnistriei.

Miercuri, "Sovietul Suprem" de la Tiraspol a votat in unanimitate o solicitare adresata Dumei de Stat, Consiliului Federatiei Ruse si presedintelui rus, Vladimir Putin, in vederea recunoasterii independentei regiunii transnistrene si unirii cu Rusia. Potrivit agentiei Itar-Tass, deputatii din regiunea transnistreana ii cer liderului de la Tiraspol, Evgheni Sevciuk, sa initieze procedura de recunoastere a Transnistriei ca stat suveran, in vederea unirii ulterioare cu Rusia. "Scopul poporului transnistrean este recunoasterea statului creat", a spus vicepresedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol, Serghei Ceban. Textul votat de Parlamentul din regiunea separatista contine, intre altele, urmatoarea declaratie: "Dreptul popoarelor la autodeterminare ar trebui sa stea la baza deciziilor politice si fiecare stat este obligat sa respecte acest drept in conformitate cu normele universal recunoscute ale dreptului international". Dupa anexarea Peninsulei Crimeea de catre Rusia, presedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol, Mihail Burla, a trimis o scrisoare Dumei de Stat prin care a cerut Moscovei sa examineze posibilitatea anexarii si a regiunii transnistrene. Initiativa a fost respinsa categoric de autoritatile de la Chisinau, iar Moscova a dat asigurari ca nu intentioneaza recunoasterea regiunii separatiste, unde mentine un contingent militar.

Liderul transnistrean Evgheni Sevciuk a indemnat miercuri Uniunea Europeana sa recunoasca independenta Transnistriei daca doreste "pace si stabilitate". "Uniunea Europeana trebuie sa recunoasca Transnistria, care nu prezinta si nu va prezenta niciun risc pentru Blocul comunitar. Doar in acest mod va fi creata o zona de stabilitate regionala", a spus Sevciuk intr-un interviu acordat Agentiei France Presse. Intrebat in legatura cu posibilitatea unirii Transnistriei cu Rusia, dupa precedentul din Crimeea, Sevciuk s-a limitat sa spuna ca, deocamdata, vrea "recunoasterea Transnistriei", refuzand sa comenteze "presupuneri ipotetice". "Urmatoarele etape trebuie determinate de cetatenii Republicii", a explicat Sevciuk.

Pe fondul crizei ucrainene, Moscova a acuzat Occidentul ca trece sub tacere "blocada" economica si comerciala impusa Transnistriei, care ar fi organizata de Chisinau si de Kiev. "Tot ceea ce se intampla in acest moment in jurul Transnistriei este ignorat - Chisinaul si noii lideri ucraineni au organizat, de fapt, o adevarata blocada asupra regiunii. Situatia este trecuta total sub tacere de partenerii europeni. Mai mult, UE si Statele Unite incurajeaza aceasta politica", declara recent ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.

Serghei Lavrov a abordat cu secretarul de Stat american, John Kerry, situatia din Transnistria, exprimand "ingrijorare cu privire la pasii facuti de actuala conducere ucraineana, pasi legati de libertatea de calatorie, de exercitarea de catre Transnistria a drepturilor sale, care sunt prevazute in intelegerile anterioare, prin indeplinirea activitatilor economice si de tranzit". In plus, Lavrov a anuntat ca Rusia si SUA au convenit sa depuna eforturi in vederea obtinerii unui statut special pentru Transnistria in cadrul unei Republici Moldova unite, suverane si neutre. Totodata, ministrul rus de Externe a cerut partenerilor americani sa se asigure ca procesul de negocieri privnd solutionarea conflictului transnistrean in formatul 5+2 este eficient si asigura in stadiul actual o abordare complexa astfel incat problema sa fie rezolvata prin actiuni specifice.

La negocierile in formula 5+2 participa reprezentanti ai Republicii Moldova, ai Transnistriei, Rusiei, Ucrainei si OSCE. UE si SUA au statut de observatori.

Transnistria, un teritoriu de 4.163 de kilometri patrati situat in estul Republicii Moldova, a proclamat independenta in 1990, concretizand-o de facto in 1992, dupa un conflict soldat cu circa 1.500 de morti. Independenta nu este recunoscuta de niciun stat membru al Natiunilor Unite. In regiunea separatista sunt stationati circa 1.200 de militari rusi, in cadrul unui contingent de pace.