Parlamentul European a adoptat, joi, o rezolutie in care saluta progresele Serbiei in procesul de integrare europeana, dar atrage atentia ca Belgradul trebuie sa promoveze un tratament fara discriminare a minoritatilor, inclusiv accesul la educatie in limba materna, scrie Mediafax.

Europarlamentarii saluta angajarea Guvernului sarb in procesul de integrare europeana si incurajeaza Serbia sa continue reformele sistemice si socio-economice, care ii vor permite sa-si asume si sa puna in aplicare in mod eficient obligatiile de viitor membru.

Textul rezolutiei subliniaza ca implementarea reformelor ramane "un indicator esential" al unui proces de integrare reusit si, prin urmare, indeamna autoritatile sa-si intensifice eforturile de reforma in domeniul sistemului judiciar, combaterea coruptiei in sectorul public, controlul civil al sectoarelor de aparare si securitate, politica energetica, libertatea mass-media, protectia tuturor minoritatilor si a grupurilor vulnerabile, precum si drepturile lor fundamentale.

Pe de alta parte, europarlamentarii regreta "dificultatile cu care se confrunta in prezent cetatenii UE in incercarea lor de a intra in Serbia, din Kosovo, si de a parasi apoi Serbia pentru o tara terta, din cauza nerecunoasterii de catre Serbia a frontierelor externe ale Kosovo si a afirmatiei sale ca o prima intrare in Kosovo constituie o patrundere ilegala in Serbia". De asemenea, acestia regreta existenta timbrelor de anulare ale Politiei de Frontiera sarbe suprapuse timbrelor din Kosovo pe pasapoartele straine si incurajeaza Serbia sa regandeasca aceste politici "ca pe o masura puternica de consolidare a increderii, un pas important catre normalizarea relatiilor cu Kosovo".

"Coruptia si crima organizata sunt larg raspandite in regiune si reprezinta, de asemenea, un obstacol in calea dezvoltarii democratice, sociale si economice a Serbiei", se arata in rezolutie, fiind propusa o strategie regionala si o cooperare consolidata intre toate tarile din regiune pentru a combate eficient aceste probleme.

In ceea ce priveste minoritatile - capitol de care Romania este interesata - eurodeputatii solicita "implementarea efectiva a legislatiei si a acordurilor bilaterale si multilaterale referitoare la apararea drepturilor minoritatilor nationale si etnice, intr-o maniera egala, nediscriminatorie si proportionala in intreaga tara". Autoritatile sarbe sunt sfatuite sa promoveze "un climat de toleranta si un tratament egal, fara nicio discriminare, a minoritatilor nationale si etnice, inclusiv accesul la educatie in limba materna, precum si utilizarea limbilor in administratia publica locala si regionala".

Totodata, PE solicita imbunatatiri in vederea eliminarii discriminarii in legislatiile si practicile existente privind restituirea bunurilor pentru membrii care apartin minoritatilor nationale si etnice.

Rezolutia subliniaza importanta consiliilor nationale ale minoritatilor, rolul lor in integrarea minoritatilor nationale, cum ar fi in punerea in aplicare a drepturilor individuale si colective ale minoritatilor nationale. Europarlamentarii invita autoritatile sa garanteze un proces electoral fara probleme pentru alegerile din 2014 ale consiliilor nationale ale minoritatilor, in conformitate cu recomandarile facute de organismele independente.

PE isi exprima "ingrijorarea cu privire la posibila intrerupere in difuzarea de programe in limbile minoritatilor din cauza privatizarii anuntate a mass-media".

Legislativul european saluta adoptarea Strategiei antidiscriminare si progresele realizate pana acum, dar continua "sa fie ingrijorat cu privire la nivelurile discriminarii in aceasta tara si solicita respectarea tuturor minoritatilor in ceea ce priveste nationalitatea, originea etnica, genul, orientarea sexuala si garantarea drepturilor lor socioeconomice si culturale".

Textul rezolutiei ii mentioneaza pe romi, albanezi si bosniaci, dar nu face referire directa si la romanii din Valea Timocului.

La 1 martie 2012, Romania a conditionat acordarea statutului de tara candidata la UE pentru Serbia de semnarea unui Protocolul privind minoritatile intre Bucuresti si Belgrad.

Potrivit MAE, "semnarea acestui Protocol este rezultatul demersurilor repetate si insistente ale Romaniei pentru stipularea unor masuri concrete de protejare a drepturilor si identitatii persoanelor apartinand minoritatii romane din Republica Serbia, inclusiv a persoanelor apartinand acestei minoritati din Valea Timocului".

"El contine angajamente concrete in vederea protejarii drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale, care variaza de la reprezentarea parlamentara a minoritatilor, la autorizatiile de construire a unor biserici sau asigurare a dreptului la educatie in limba materna", se arata in comunicatul MAE.

La 1 martie 2013, secretarul de stat in MAE Bogdan Aurescu, copresedinte al Comisiei Mixte Romania - Serbia pentru protectia minoritatilor nationale, declara ca singurul rezultat concret pana in prezent este in domeniul mass-media. Nici de la acea data nu s-au inregistrat prea multe progrese. Incepand cu octombrie 2013, Belgradul a permis romanilor din Timoc sa invete limba romana, dar, pe de alta parte, face dificil accesul copiilor la aceste ore si da unda verde studierii limbii vlahe, nerecunoscuta de nimeni.

In timp ce romanii din Voivodina au fost recunoscuti oficial inca din timpul regimului comunist din fosta Iugoslavie, cei din Valea Timocului - numiti vlahi de catre autoritatile sarbe - nu au beneficiat niciodata de drepturi specifice minoritatilor nationale.