Omul de stiinta Stephen Hawking marturiseste, in numarul curent al Sunday Times, ca la un moment dat, cand era foarte bolnav, medicii i-au oferit sotiei sale optiunea de a opri aparatele care il tineau in viata, relateaza Mediafax.

Stephen HawkingFoto: AGERPRES

Stephen Hawking vorbeste despre aceste aspecte ale vietii sale in serialul "Stephen Hawking's Universe", realizat si difuzat de Channel 4. Momentul crucial din viata omului de stiinta s-a petrecut in 1985, cand scria "O scurta istorie a timpului", carte care l-a facut celebru. In acea perioada a suferit de o infectie care s-a transformat in pneumonie.

"A fost o situatie foarte grava si doctorii au ales sa ma bage in coma indusa si sa ma tina in viata cu ajutorul aparatelor. Ei au crezut ca nu mai am nicio sansa, asadar i-au oferit sotiei mele Jane (prima sotie a omului de stiinta - n.r.) optiunea de a opri aparatele", a declarat Hawking, in varsta de 71 de ani, in cadrul emisiunii care ii este dedicata. Jane Wilde a refuzat sa faca acest lucru.

Hawking a inceput sa predea la Universitatea Cambridge in 1962. El a primit titlul de Comandor al Imperiului Britanic in 1982 si este membru al Academiei de stiinte americane.

Pe cand studia la Oxford, tanarul Hawking a observat ca devenise "din ce in ce mai neindemanatic" si cadea "de multe ori aparent fara niciun motiv".

Dupa o serie de teste medicale, el a aflat ca sufera de o maladie incurabila, diagnosticata ulterior ca fiind maladia Charcot, cunoscuta si sub denumirea de maladia Lou Gehrig.

"Urma probabil sa mor in decurs de cativa ani. A fost un adevarat soc", isi aminteste Hawking, care avea pe atunci varsta de 21 de ani.

Hawking a fost casatorit cu Jane Wilde, intre anii 1965 si 1991, cu care are trei copii - Robert, Lucy si Timothy. Savantul britanic s-a casatorit apoi, in 1995, cu asistenta lui medicala Elaine Mason, de care a divortat in octombrie 2006.

Scleroza laterala amiotrofica - boala Lou Gehrig - se caracterizeaza printr-o pierdere progresiva a anumitor celule nervoase ale creierului si maduvei spinarii, denumite neuroni motori, care comanda muschii voluntari si fac posibila miscarea. Boala este progresiva, invalidanta, fatala - mersul, vorbitul, mancatul, inghititul si alte functii fundamentale devenind mai dificile cu timpul. Cauzele maladiei sunt necunoscute, insa se stie ca circa 5-10% dintre bolnavi prezinta o forma mostenita a acesteia.

Astrofizicianul britanic a publicat lucrari stiintifice despre expansiunea Universului, gaurile negre si teoria relativitatii. In cel mai recent volum al sau, intitulat "The Grand Design", publicat in septembrie 2010, Hawking demonteaza o teorie a lui Isaac Newton, afirmand ca Universul nu a avut nevoie de Dumnezeu pentru a fi creat.

Citeste mai multe despre Stephen Hawking pe pagina sa oficiala.