Parlamentul sarb a aprobat vineri seara acordul in vederea unei normalizari a relatiilor Serbiei cu Kosovo, parafat la 19 aprilie, la Bruxelles, sub egida UE, de catre premierii sarb si kosovar. Acest acord, denuntat de etnici ultranationalisti sarbi din Kosovo, a fost sustinut de o majoritate foarte larga din randul celor 250 de deputati sarbi. Premierul sarb Ivita Dacici a subliniat, insa, ca acordul nu inseamna "in niciun caz recunoasterea independentei Kosovo".
Chiar inainte de vot, deputatii din cadrul coalitiei nationaliste, aflate la putere, si din cadrul opozitiei de centru-stanga au anuntat ca voteaza pentru adoptarea acestui document. Astfel, dintre cei 203 deputati prezenti, 173 au votat pentru acord, 24 au votat impotriva, iar sase s-au abtinut. Parlamentul sarb a fost indemnat sa sustina actiunea guvernamentala si nu a votat asupra continutului acordului.
Incheierea acestui acord a fost recompensata luni de catre Comisia Europeana, care a recomandat deschiderea negocierilor de aderare a Serbiei la Uniunea Europeana.
Premierul sarb Ivita Dacici a declarat, adresandu-se deputatilor, ca Serbia "nu mai detine Kosovo de mult timp". "Cineva trebuia sa se angajeze la sarcina" de a incheia un acord cu albanezii din Kosovo, "pentru pune capat trecutului, saraciei si infrangerilor", a spus el. "Acest lucru este posibil doar daca suntem curajosi (...), daca avem o viziune prin care sa facem din Serbia o tara prospera", a insistat Dacici.
El a subliniat totodata ca acordul nu inseamna "in niciun caz recunoasterea independentei Kosovo". "Da, am fi putut sa respingem acordul si sa devenim, astfel, o Coree de Nord in Europa. Dar ce s-ar fi intamplat, atunci, cu Serbia?", a spus seful Guvernului sarb.
Belgradul se opune ferm independentei Kosovo, proclamate in februarie 2008 si recunoscute pana in prezent de 96 dintre cele 193 de tari membre ONU, inclusiv Statele Unite si 22 dintre cele 27 de state membre UE.
Deputati din cadrul Partidului Democratic din Serbia (DSS, nationalist si eurosceptic, cu 21 de parlamentari), care se opune acordului cu Pristina, au prezentat, in cursul dezbaterilor, solicitarile formulate de reprezentanti ai etnicilor sarbi din nordul Kosovo. Acestia reclama convocarea in Serbia a unui referendum asupra acordul de la Bruxelles, privind, intre altele, gradul de autonomie acordat acestor aproximativ 40.000 de etnici sarbi.
Etnicii sarbi din nordul Kosovo sunt majoritari in acest teritoriu invecinat cu Serbia. Ei nu se supun controlului institutiilor de la Pristina si vor sa ramana parte integranta a Serbiei.
Dacici a anuntat ca Guvernul sau nu se opune unui referendum, cu conditia ca etnicii sarbi din nordul Kosovo sa accepte rezultatul acestuia si sa participe la aplicarea acordului cu Pristina, in cazul in care este sustinut de majoritatea cetatenilor Serbiei.
Peste 57% dintre sarbi ar sustine acordul cu Pristina, in cazul in care s-ar organiza un referendum in acest moment, iar 29% dintre ei s-ar opune, potrivit unui sondaj realizat de institutul local Factor Plus.
Comisarul european pentru Extindere Stefan Fule, aflat intr-o vizita la Belgrad, a apreciat ca autoritatilor sarbe le revine rolul sa "aleaga calea de urmat" pentru a se asigura ca aplicarea acordului va fi "viabila".
"Indiferent care ar fi calea de urmat pe care autoritatile o vor alege, este necesar ca ea sa ne apropie de aplicarea acordului, ci nu sa ne indeparteze", a subliniat Stefan Fule la finalul unei intalniri cu presedintele sarb Tomislav Nikolici.
Aproximativ 200 de manifestanti ultranationalisti au protestat in fata Parlamentului fata de in cheierea acordului la Bruxelles. Incadrati de un important dispozitiv de politie, ei au scandat "Ati tradat Kosovo".
In urma unor presiuni din partea Bruxelles-ului, Dacici si premierul kosovar Hashim Thaci au parafat vinerea trecuta, la Bruxelles, un acord de principiu in vederea normalizarii relatiilor intre Belgrad si Pristina. Acest progres deschide calea unei apropieri a Sebiei de UE, dupa luni de negocieri dificile conduse de catre sefa diplomatiei europene Catherine Ashton.
