Aproape trei sferturi din investitorii germani din Ungaria susțin adoptarea monedei euro de către țara condusă de Viktor Orban în contextul volatilității ridicate a forintului, procentul ajungând la cel mai ridicat nivel al său din ultimii 13 ani, relatează Reuters.
Guvernul lui Viktor Orban nu și-a propus o dată pentru adoptarea euro și a exclus perspectiva aderării la zona monedei UE înainte ca standardul de trai al maghiarilor să crească până aproape de media blocului comunitar în care a intrat cu două decenii în urmă.
Banca Națională a Ungariei, care a redus marți dobânda de referință cu 50 de puncte de bază, până la 7,75%, a avertizat recent că Ungaria a evitat o criză monetară la sfârșitul lui 2022, când prăbușirea forintului a forțat-o să intervină și majoreze dobânzile.
Un sondaj de opinie publicat miercuri, care a fost efectuat de Camera de Comerț Germano-Ungară între 19 februarie și 20 martie, arată că 73% din cei 241 de investitori germani chestionați susțin adoptarea monedei euro în Ungaria, cel mai mare procent de după 2011 și o creștere semnificativă față de 2016-2017, când ajunsese la minime de aproximativ 50%.
„Acesta este rezultatul volatilității cursului de schimb pe care am văzut-o în ultima perioadă. Am asistat la un trend asemănător în timpul crizei financiare din 2009”, explică autorii raportului în care a fost prezentat sondajul.
Aceștia au precizat de asemenea că susținerea pentru adoptarea monedei euro este cea mai ridicată în rândul companiilor care au nevoie de importuri semnificative, și mai scăzută în rândul exportatorilor.
Investitorii germani sunt mai optimiști în ceea ce privește evoluția economiei ungare
Sondajul a mai constatat că respondenții sunt mai optimiști față de perspectivele economiei ungare comparativ cu un an în urmă și că optimismul a crescut substanțial în ceea ce privește perspectivele companiilor privind propria lor evoluție.
Însă sondajul arată de asemenea că aproape jumătate din respondenți sunt nemulțumiți de incertitudinile în materie de legislație și o degradare generală a predictibilității politicilor economice, marcate de intervenții guvernamentale tot mai mari în piață.
Guvernul lui Viktor Orban a anunțat chiar săptămâna trecută că are în vedere o nouă plafonare a prețurilor la carburanți, măsură pe care o justifică prin faptul că prețul la pompă a ajuns să fie mai mare decât în țările vecine.
Ungaria a plafonat prețurile la carburanți între noiembrie 2021 și iulie 2022, când guvernul lui Orban a renunțat la măsură pe fondul nemulțumirilor mediului de afaceri și a avertismentului lansat de Mol, cea mai mare companie din Ungaria, că a ajuns să vândă în pierdere fiecare litru de carburant scos de la pompă.
3
4
