Festivalul One World a programat un documentar-eveniment despre procesul unor neonazisti condamnati in 2013 la inchisoare pe viata pentru uciderea a sase tigani, printre care un copil. Filmul lui Eszter Hajdu a castigat recent Festivalul One World la Praga si va avea premiera in Ungaria de-abia luna viitoare. E un film stupefiant, ar trebui vazut de cat mai multa lume.
E atat de stupefiant incat, dupa proiectia de la Sala "Elvira Popescu" a Institutului Francez, daca n-ar fi fost cineva care sa dea tonul, nu s-ar fi aplaudat prea repede. Ca si la "The Act of Killing" (de Joshua Oppenheimer), nu prea iti vine sa-ti rupi palmele dupa ce ti s-a pus nodul in gat de mai multe ori - de revolta, de mila, de uluire ca asemenea lucruri se intampla in secolul XXI. (Evident, pe ecran lucrurile se vad mai bine decat in viata de zi cu zi).
Intr-o tara civilizata, intamplator vecina cu noi, mai multi barbati tatuati cu insemne neonaziste se urca in masina si se duc sa impuste tigani, dupa care isi declara nevinovatia, sperand sa fie achitati la proces, ba chiar il acuza pe judecator ca e partinitor. (Doar unul dintre ei si-a recunoscut vina. "Cum spune si mama, faptul ca sunt vinovat nu face din mine un criminal", spune candid, asteptand ca pedeapsa sa-i fie redusa).
Atacurile indreptate impotriva minoritatii rome sunt in crestere in Europa ultimilor ani, iar lucrurile pot escalada extrem de usor. In 2012, judecatorului ceh Miloslav Studnička i s-a taiat gatul inainte de pronuntarea verdictului intr-un caz similar. Printre altele, el condamnase in 2010 la pedepse grele cu inchisoarea patru tineri neonazisti care atacasera o familie de tigani.
Pericolul nu e inca bine sesizat, dovada ca - a spus cineasta dupa proiectie -, presa din Ungaria n-a stiut sa gestioneze cazul marsand pe problema roma, nu pe neonazism si rasism.
"Cel mai infricosator e faptul ca intre a avea un suflet rasist si a ucide oameni linia e foarte fina", a spus Eszter Jajdu, amintind la Bucuresti si de cuplul de tigani din Grecia acuzat recent ca a furat un copil blond, caz folosit pana si de BBC ca propaganda anti-roma. "N-a mai contat daca acel cuplu chiar a furat copilul sau nu".
"Judgment in Hungary" sperie prin felul deschis in care arata cum functioneaza azi discriminarea rasiala si cat de amorfe sunt institutiile statului care ar trebui sa apere cetatenii. Desi e vorba de Ungaria, asemanarile cu Romania sunt flagrante.
Judecatorul le trateaza de sus pe rudele victimelor si le face observatie ca nu vorbesc corect, politia nu-si face treaba cand e chemata sa constate crimele si scrie rapoarte in dorul "legii", paramedicii nu se grabesc sa dea primul ajutor copilului muribund, ba chiar pretind ca n-au vazut urma glontului din frunte, rana fiind cauzata de cuiele din lemnele cazute din tavan (!).
Pe langa principalii vinovati exista altii care acopera aceste crime – sunt corupti, se tem sau pur si simplu atata constiinta au. Filmul n-are nici un comentariu din partea regizoarei (comentariul ei, cum a spus si cineastul Alexandru Solomon, directorul artistic al Festivalului One World Romania, e insusi felul in care a montat materialul.).
Cele 108 minute sunt ocupate in special cu procesul celor patru neonazisti acuzati pentru uciderea a sase tigani, printre care un copil de cinci ani, si ranirea altor cinci persoane. Evenimentele au avut loc in 2008 si 2009 in noua sate din nord-estul Ungariei, iar victimele au fost alese aleatoriu, faptasii tragand in principal din masina, dupa ce aruncasera cocktailuri Molotov in locuintele victimelor. Faptasii au fost prinsi in august 2009, cu ajutorul FBI-ului.
Mai multe informatii despre caz ofera Amnesty International si Der Spiegel.
Procesul al carui verdict s-a dat in 6 august 2013 a durat trei ani - mai exact, 167 de zile. Eszter Hajdu a coordonat o echipa formata din mai multi operatori care, folosind in principal doua camere video (una montata in sala, alta pe masa judecatorilor), au filmat tot procesul.
Materialul brut contine peste 200 de ore, iar montajul a avut loc in paralel cu desfasurarea audierilor. In film au intrat cele mai importante momente, unele foarte dure cum sunt fotografiile facute de procurori cadavrelor strapunse de gloante, inclusiv cel al copilului pe care tatal incercase sa-l protejeze, fiind si el ucis.
Cele mai multe momente sunt aiuritoare. Pentru cineva a carui unica experienta in materie de procese o constituie filmele americane in care judecatorul conduce cu ciocanelul in mana un ansamblu coerent de etape care duc la verdict, aici totul e aleatoriu si confuz.
Probele sunt insuficiente, unii membri ai completului de judecata le zambesc acuzatilor, rudele victimelor decedate si victimele ranite depun marturie cu respiratia acuzatilor in ceafa – domneste o intimitate halucinanta si suprarealista in acel spatiu stramt ocupat de oameni si dosare, care face ca procesul sa semene mai mult cu un simulacru.
Dar exista o evolutie dramaturgica si, har Domnului, exista un verdict care le face dreptate victimelor. Fara sa banuiesti, judecatorul Laszlo Miszori - care are ceva dintr-un judecator american de culoare din anii 70 (parul cret si aerul intransigent), cere singur investigatii suplimentare si condamna pana la urma la inchisoare pe viata pe trei din cei patru acuzati, iar pe al patrulea la 13 ani de inchisoare.
Ce se va intampla de acum inainte? Ce decizie se va lua dupa recurs? Intrebata din sala cum vede viitorul apropiat, Eszer Hajdu a spus la Bucuresti: „Marea problema e ca nu exista o opozitie publica a acestor crime in Ungaria... Nu prea vad cum se pot schimba lucrurile de aceea sper ca filmul meu sa faca ceva...”
"Judgement in Hungary" a avut premiera mondiala in noiembrie trecut la Festivalul International de Film Documentar de la Amsterdam ( IDFA ) si a mai fost prezentat in Italia si Cehia. E de asteptat ca de acum inainte sa fie proiectat in cat mai multe locuri, dar nu doar de publicul de festival trebuie sa fie el vazut...
Festivalul de Film Documentar dedicat Drepturilor Omului One World Romania (17-23 martie 2014) e organizat de Asociatia One World Romania si Centrul Ceh.
2
10
