Comunicarea medic-pacient nu se învață în școală și, cu toate acestea, este parte esențială din diagnostic în multe dintre specialitățile medicale, cu atât mai mult în specialitatea ORL, consideră dr. Roxana Păcurar, medic primar ORL în cadrul Hyperclinicii MedLife Cluj, unde vede și pacienți adulți, dar și copii. „Eu asta-mi doresc: să am timp să ascult pacientul, să-l întreb nu numai «Ce te doare azi?», ci și «Ce s-a mai întâmplat în ultima vreme, cum te simți?»“, spune dr. Păcurar. Cu atât mai mult cu cât, în ultimii ani, a observat un număr mare de pacienți cu somatizări în sfera ORL ale unor probleme emoționale.

Dr. Roxana PăcurarFoto: MedLife

De loc din Drobeta Turnu Severin, județul Mehedinți, dr. Roxana Păcurar spune că meseria de medic și-a ales-o încă din liceu. „În liceu, am urmat profilul de Științele naturii și atunci am descoperit că sunt curioasă în legătură cu tot ce înseamnă oameni și viață. Voiam să aflu cât mai multe lucruri despre cum funcționează corpul omenesc“, povestește medicul.

La facultate a avut de ales între cea din Timișoara și cea din Cluj-Napoca. A ales Cluj-Napoca, un oraș pe care-l iubește și care a însemnat pentru ea și împlinire profesională, și personală. „În Cluj-Napoca am urmat și rezidențiatul în ORL. Contrar părerii generale, ORL este o specialitate foarte complexă. Și foarte versatilă. Pentru că noi tratăm pacienți de toate vârstele, inclusiv, copii, putem face doar ambulatoriu, dar putem face și chirurgie. Specialitatea este una foarte complexă care merge și pe patologie banală, respiratorie, foarte frecventă, dar și pe patologie foarte rară, boli autoimune, cancere foarte rare. De aceea mi-a plăcut ORL-ul, pentru că este o provocare, dar îți oferă și foarte multă libertate“, adaugă medicul.

Față de acum 10 ani, afecțiunile care țin de nas, urechi și gură sunt mai des diagnosticate, mai spune medicul. „E limpede că oamenii încep să meargă mai des la medic, să acorde o mai mare importanță sănătății lor, să pună mai multe întrebări, sunt mai curioși și mai educați în domeniul medicinei și al sănătății“, constată specialista.

Probleme psihologice somatizate: amețeli, tinitus, vertij

O particularitate a ultimilor ani sesizată de medicul Roxana Păcurar este că ajung în cabinet pacienți care somatizează în sfera ORL alte probleme de natură emoțională. De exemplu, acuză diverse simptome care la prima vedere ar avea legătură cu specialitatea ORL, dar după investigații amănunțite, se constată că nu în această sferă este problema.

„Cred că multe patologii sunt observate astăzi mai des din cauza anxietății pe care au dezvoltat-o oamenii în ultima vreme. Patologia psihologică mi se pare că este mult mai frecventă decât era acum un deceniu, să spunem. Vin pacienți și cu simptome de amețeli, de tinitus, de vertij, parestezii și tot felul de senzații la nivelul gâtului sau urechilor. Și nu de puține ori este vorba despre probleme psihologice somatizate. Doar că pacientul nu știe și sigur că atunci și noi, cumva, la nivel primar, manageriem bolile acestea. Le spunem că local nu au niciun fel de modificare și că trebuie să ia în considerare și partea aceasta psihologică care poate da simptomele. Dacă pacienții înțeleg că nu e o boală organică, mulți se liniștesc și atunci nu este nevoie să ajungă la psihiatru. Dar sunt și pacienți care nu înțeleg că este o somatizare a unei boli psihiatrice și trebuie să meargă mai departe“, precizează medicul ORL.

Cele mai impresionante, mărturisește dr. Păcurar, sunt cazurile pacienților tineri diagnosticați cu cancer: „Noi rareori îi putem rezolva până la capăt. Întotdeauna îi direcționăm către Oncologie și mulți dintre ei nu se mai întorc. Eu rămân mereu cu gândul la ei. Oare ei nu se mai întorc pentru că nu mai sunt sau și-au rezolvat problemele la serviciul de Oncologie și nu mai este nevoie să vină la noi?“.

Medicul spune că diagnostichează atât cancerele de nas, de sinusuri, de laringe, ba chiar și de tiroidă: „Rareori sunt metastaze de la alte organe. De cele mai multe ori sunt cancere primare din sfera ORL“.

Un caz deosebit: „Acum este considerat vindecat, deși prognosticul era prost“

Unul dintre pacienții care i-au rămas aproape a fost, de fapt, unul dintre primii pacienți pe care i-a diagnosticat cu cancer. „Acum este considerat vindecat, dar la momentul diagnosticării, prognosticul era prost. Avea un cancer de epiglotă. Nu este o patologie rară, dar n-are un prognostic extraordinar. Acum, la 8-9 ani de la diagnostic, pacientul este considerat vindecat. Și câteodată când vine la mine – că mai vine pentru infecții respiratorii, a rămas cu simptome după chimioterapie, după radioterapie – și mă mai gândesc: «Oare a recidivat cancerul sau nu?». Și parcă mă citește, îmi spune: «Doamna doctor, am venit numai pentru un dop de ceară». Acesta este un caz de care îmi amintesc cu bucurie. Ne și salutăm pe stradă, că locuim în aceeași zonă.“

Dintre toți pacienții care-i trec pragul cabinetului, dr. Păcurar preferă copiii. Nu doar că nu sunt dificili, ba chiar sunt simpatici când vin la cabinet și când află că medicul din fața lor „nu le face nicio injecție“. „Mie îmi plac copiii. Și îmi plăceau dinainte să-l am pe al meu. Sunt simpatici și sunt povestitori. Când avem răbdare cu ei – și eu încerc să am – sunt atât de sinceri și chiar complianți odată ce au încredere în tine. Lor le e teamă că li se fac injecții și manopere care-i dor. Și le explic că nu doare nimic din ce facem, că ne uităm cu beculețul, că ne jucăm, le arăt ce jucării am eu. Și contează felul acesta de apropiere“, conchide medicul.

„Comunicarea medicală nu se predă nicăieri“

Medicul ORL Roxana Păcurar pune preț pe comunicarea cu pacienții ei, fie copii, fie adulți: „Îmi place să comunic. Îmi place și ambulatoriul, dar și partea de chirurgie. Colectivul de la clinica de ORL m-a format. Întotdeauna echipa este la fel de importantă ca și performanța personală. În medicină nu poți să faci nimic singur, mereu ai nevoie de o echipă pe care să te bazezi. Și cred că lucrul acesta este valabil pentru orice specialitate“.

De altfel, întrebată ce înseamnă un medic bun, dr. Păcurar spune că în primul rând, acesta trebuie să știe să comunice: „Mie asta îmi place foarte mult și la colegi: faptul că știu să asculte pacientul, își fac timp pentru el să-l asculte și să-i facă o anamneză completă. Nu întotdeauna reușim. Pentru că timpul este limitat și trebuie să facem mai multe lucruri în același timp și mereu apar urgențe. Dar eu asta-mi doresc: să am timp să ascult pacientul, să-l întreb nu numai «Ce te doare azi?», ci și «Ce s-a mai întâmplat în ultima vreme, cum a evoluat un lucru sau altul, cum te simți?».“

Din păcate, în România, medicii nu învață niciunde această comunicare cu pacientul: „Nu se predă nicăieri. Nu se pune accent pe partea aceasta de comunicare. Cred că într-o oarecare măsură ține de empatia fiecărui om, de cât de mult îi place să comunice cu oamenii. Mie îmi place foarte mult să comunic cu oamenii și atunci îmi fac timp să discut cu ei. Cred că această comunicare o înveți până la urmă din practică, din experiență. Te adaptezi. Și dacă un lucru este important și-ți dai seama că este important, îl faci, dacă nu, te axezi mai mult pe o patologie care nu implică atât de mult interacțiunea directă cu pacientul“, concluzionează medicul.

***

Articolul face parte din campaniaOameni fericiți, Medici buni”.

Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură, ne inspiră și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.

Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni care știu să se apropie de pacienți, să îi trateze cu grijă și empatie, să inspire încredere. Experimentați, parte din cea mai mare platformă de diagnostic și tratament din România și ajutați de cele mai noi tehnologii, ei nu uită nicio clipă să fie, la rândul lor, oameni. Și asta pentru că dincolo de talent, vocație, experiență și abilități profesionale, ei sunt ghidați de două lucruri esențiale: iubirea față de oameni și fericirea lor, care le oferă satisfacția misiunii împlinite cu succes la finalul fiecărei zile.

Iubim să vedem oameni fericiți, iar asta ne face medici buni.

Articol susținut de MedLife