Fostii proprietari ai imobilelor nationalizate au protestat astazi in fata sediului Curtii Supreme de Justitie impotriva deciziei procurorului general Laura Codruta Kovesi de a introduce recurs in interesul legii pentru unificarea practicii. Fostii proprietari sustin ca astfel li se ingradeste accesul la Justitie, fiind obligati sa se multumeasca doar cu actiuni la Fondul Proprietatea. In 18 ani doar aproximativ 15% din imobilele nationalizate de regimul comunist au fost retrocedate proprietarilor de drept.
Procurorul general al Romaniei, Codruta Kovesi, propune ca toate cererile de revendicare a caselor nationalizate sa fie rezolvate pe cale administrativa, adica pe Legea 10/2001. La ora actuala nu exista o constanta a deciziilor in procesele care au ca obiect casele nationalizate. Unele instante accepta actiunea de revendicare in drept comun, altele nu.
Neconcordantele slabesc si ingreuneaza sistemul judiciar si sunt taxate greu de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, sustine Kovesi.
Daca CSJ va decide pentru unificarea practicii, fostii proprietari se tem ca in cazul caselor vandute prin Legea 112/1995 vor trebui sa se multumeasca doar cu actiuni la Fondul Proprietatea sub forma de despagubiri.
Maria Theodoru, presedintele Asociatiei Proprietarilor Deposedati Abuziv de Stat (APDAS), declara pentru HotNews.ro, ca pana acum practica era aceea de a intenta procese de comparare a titlului de proprietate. Se pornea tot in baza legii 10/2001, care in art 2, alin 2. spune ca deposedarea abuziva a unui proprietar de bunul sau nu inseamna si pierderea calitatii de proprietar avuta la data preluarii. In fapt, el ramane proprietar cu acte doveditoare.
Se compara astfel doua inscrisuri: titlul de proprietate initial si contractul de vanzare-cumparate al fostilor chiriasi care au achizitionat imobilele la inceputul anilor 90 de la Stat. Insa cum Statul nu avea dreptul de posesie asupra acelor imobile, actele cumparatorilor ajung sa fie in stare de nulitate absoluta.
"Proprietarii au avut castig de cauza in 90% din procesele intentate astfel. Celelalte au ajuns la Strasbourg si Statul plateste pe banda rulanta pentru ele", sustine Maria Theodoru
APDAS a cerut sa i se accepte interventia la procesul de decizie de la Curtea Suprema, considerand ca aceasta practica este neconstitutionala pentru ca ingradeste accesul la justitie.
Cererea nu a fost acceptata, motiv pentru care Maria Theodoru apreciaza ca propunerea Procurorului General este neconforma cu legislatia europeana si invoca protocolul semnat de Romania de respectare a cadrului legislativ extern.
Deliberarea Curtii Supreme de Justitie a fost amanata, a doua oara, pentru luna iunie.
